VIDEO Micuții din cătunul de rromi din Țîmpoceni au început școala. În timp ce elevii orășeni se plâng de Wi-Fi, elevii și cadrele didactice de aici folosesc un closet fără a putea să tragă apa

Ziua începerii noului an școlar s-a făcut simțită și în cătunul Țîmpoceni, din localitatea Capu Codrului, unde majoritatea locuitorilor sunt de etnie rromă. În trecut s-a zvonit faptul că micuții trebuiau să își facă nevoile în afara Școlii Primare Țîmpoceni pentru că le-ar fi fost blocat intenționat accesul la toaletă prin montarea unui lacăt.

Localnicii care au un venit financiar redus dar care speră ca cei mici să învețe carte, continuă să îi aducă la această școală.

„Au venit și au făcut-o, au reparat-o, au făcut-o frumos. Na, copiii vin la școală, mai sunt care vin, mai sunt care nu vin. (...) O samă mai vin, o samă nu prea. Cum îi educă părinții, așa mă gândesc și eu. A mea e în clasa a IV-a o trimit în fiecare zi la școală, nu mă interesează pe mine de altu. (...) Are rechizite și încă îi mai cumpăr. De asta am venit, ca să o aștept pe doamna profesoară ca să îmi dea ce trebuie să îi mai iau. (...) Alocația și socialul. (...) Nu prea dar ne descurcăm așa, ce să facem”, a spus un părinte.

Chiar dacă părinții și bunicii elevilor nu și-au permis să cumpere buchete de flori care mai de care mai impresionante, așa cum se practică în orașe, majoritatea elevilor au venit la școală cu flori, fie ele din grădinile proprii, pentru a le înmâna educatoarei și învățătoarei.

„De fiecare dată eu îi aduc flori la doamna mea învățătoare. Că așa e frumos. Pentru că e frumos. Dacă nu i-aș aduce înseamnă că e urât. Da, ca profesoară, da, că mă învață ce sunt toate materiile”, a spus Alexandru, elev la Școala Primară Țimpoceni.

În această zonă, care este vizibil mai săracă decât alte locuri, bunicii și părinții se chinuie într-adevăr pentru a le da copiilor impresia că nu sunt diferiți față de restul.

„L-am crescut de la un an de zile eu. Părinții sunt la lucru și eu stau cu ei acasă, trei am. (...) Alexandru e în clasa a patra, a trecut, mai am unul într-a opta la vale, unul a terminat a opta anul trecut. (...) Trebuie să îi îmbrăc, trebuie să îi schimb, trebuie să îi trimit curați, cu cărți, cu caiete, cu tot, trebuiește”, a spus bunica lui Alexandru.

Conducerea școlii se laudă cu faptul că face tot ce poate pentru ca unitatea de învățământ să arate bine și să aibă tot ce este nevoie. Atât copiii, cât și cadrele didactice sunt nevoite să folosească la toaletă un closet fără apă. 

În opinia conducerii Școlii Primare Țîmpoceni, locuitorii au o parte de vină pentru starea în care a ajuns unitatea de învățământ.  

„În primul rând, să știți că în fiecare an avem lucrări de reparații. După cum vedeți, această împrejmuire este din 2015, a fost distrusă. Nici locuitorii de aici din comunitate nu păstrează ceea ce se face. S-a văruit în exterior, s-a tencuit cât s-a putut vechea... . Dacă o să vedeți o poză comparativ, ce s-a putut face am igienizat spațiile, s-a văruit, s-a montat parchet, am schimbat corpurile de iluminat, s-au recondiționat băncuțele, s-a dotat cu apă potabilă, deci tot ce am reușit să facem în termen scurt pentru... asta e pentru termen scurt, pe termen mediu și lung ne dorim o școală nouă și o să fie încurând”, a spus Mircea Mihăilă, directorul școlii.

Inspectorul șef al Inspectoratului Școlar Județean Suceava l-a obligat pe viceprimarul comunei Păltinoasa să facă ceva în așa fel încât să nu mai existe lacătul care le interzicea copiilor accesul la toaletă.

„Eu vreau ca această toaletă să fie folosită de copii și de doamne, dar trebuie de folosit de copii. Eu nu vreau să mai aud că acești copii nu au acces la toaletă. (...) Este inuman, inuman să nu aibă copiii acces la toaletă. (...) Faceți cumva ca lacătul ală să nu mai fie pus aici pe ușă, decât când pleacă copiii”, a spus Gabriela Mihai, șefa IȘJ Suceava.

Școala actuală a fost construită în urmă cu aproximativ 30 de ani. În ceea ce privește clădirea, se derulează un proiect în valoare de aproximativ 200.000 de euro, pentru demolarea construcției și realizarea unei alteia noi.

 

Adauga comentariu