Cum motivează judecătorii suceveni sentința de anulare a hotărârii prin care USV a interzis accesul în cămin studenților nevaccinați și netestați

La începutul lunii septembrie 2021, Tribunalul Suceava a suspendat și anulat hotărârea prin care Senatul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) le-a condiționat studenților accesul în cămine de prezentarea unei adeverințe de vaccinare împotriva coronavirusului, de testare sau trecere prin boală.

Magistrații suceveni au luat această decizie după ce studentul Florin Căluș a dat în judecată universitatea pentru că risca să-și piardă locul în cămin în anul universitar 2021 – 2022.

Judecătorii au motivat decizia prin faptul că vaccinarea nu este o garanție a creșterii imunității și nici că persoana vaccinată nu este purtătoare de virus. În plus, magistrații cu perceput testarea ca o constrângere către vaccinare, din moment de nu este gratis.

De asemenea, judecătorii au mai menționat că exercițiul drepturilor și libertăților omului nu poate fi îngrădită decât prin lege, nicidecumprintr-un act infralegal, cum este o hotărâre de senat universitar.

„Pe fondul cauzei, Tribunalul reține din preambulul Hotărârii Senatului USV nr. 29/22.04.2021 că, în ce privește dispozițiile criticate, la baza adoptării măsurilor referitoare la cazarea studenților, au stat prevederile OUG nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Conform acestui act normativ, în Secțiunea a 2-a Domeniul învățământ superior, respectiv la art. 7 se prevede ca:

(1) În funcție de situația epidemiologică și de specificul fiecărei instituții de învățământ superior, în baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice și cu respectarea calității actului didactic, modalitatea de desfășurare a activității didactice ce presupune prezența fizică a studenților se stabilește prin hotărâre a senatului universitar, cu respectarea măsurilor stabilite prin ordinul prevăzut la art. 2 și a reglementărilor generale și sectoriale din Uniunea Europeana privind minimul orelor de practică.

(2) Modalitatea de desfășurare a activităților didactice poate fi stabilită astfel:

a) prezența fizică a studenților la toate activitățile didactice;

b) prezența fizică a studenților la anumite activități didactice, stabilite conform hotărârii senatului universitar;

c) suspendarea activităților didactice pentru realizarea cărora se impune prezența fizică a studenților în instituțiile de învățămant superior.

(3) Reluarea activităților didactice care presupun prezența fizică a studenților în instituțiile de învățământ, suspendate în condițiile alin. (1) și alin. (2) lit. b) și c), în condiții de siguranță sanitară, se dispune prin hotărâre a senatului universitar, după obținerea avizului direcției județene de sănătate publică/Direcției de Sănătate Publică Bucuresti, emis în termen de cel mult 7 zile de la solicitare, aviz care certifică îndeplinirea condițiilor de siguranță epidemiologică pentru reluarea activității.

Pentru a îndeplini cerințele de legalitate, conținutul actului administrativ să fie conform cu conținutul legii în baza căreia a fost adoptat.

După cum se poate observa cu ușurință, prevederile legale de mai sus nu au în vedere situația la cazarea studenților în cămine, în OUG nr. 141/2020 fiind reglementate doar unele măsuri generale de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unitățile și instituțiile de învățământ, în scopul asigurării dreptului la învățătură și a dreptului la sănătate, pentru beneficiarii primari ai dreptului la învățătură, studenți și personalul din sistemul național de învățământ.

Deosebit de aceasta, instanța reține că, la data adoptării hotărârii Senatului USV, era în vigoare HG nr. 432/08.04.2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începand cu data de 13 aprilie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Astfel, la art. 11 se prevedea că:

În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) și ale art. 38 din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. activitatea în creșe și after-school-uri este permisă numai cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educației, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

2. în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ sunt permise activitățile didactice și alte activități specifice, precum și organizarea și desfășurarea examenelor pentru elevi/studenti, cadre didactice, în condițiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educației și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

3. la apariția a 3 cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților, se instituie măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenții care nu au posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se asigură de către unitatea/instituția de învățământ responsabilă cazarea în condiții de carantină, precum și măsurile necesare pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază.

Prin Ordinul comun emis de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății Nr. 3235/93 din 4 februarie 2021 au fost aprobate măsurile de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2. La art. 1 alin. (3) se prevede că modalitatea de desfășurare a activităților ce presupun prezența fizică a studenților în instituțiile de învățământ superior se decide în conformitate cu principiul autonomiei universitare, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

Art. 2 - (1) Direcția de sănătate publică judeteană/a municipiului București, denumite în continuare DSPJ/DSPMB informează, înainte de reluarea cursurilor, după vacanțele școlare/universitare, inspectoratul școlar județean/al municipiului București, denumite în continuare IȘJ/IȘMB, respectiv senatul universitar al instituției de învățământ superior, comitetul județean/al municipiului București pentru situații de urgență, denumite în continuare CJSU/CMBSU, cu privire la situația epidemiologică la nivelul fiecărei localități, în vederea stabilirii scenariului de începere a cursurilor.

(2) IȘJ / IȘMB transmite unităților școlare/conexe informarea DSPJ/DSPMB referitoare la situația epidemiologică la nivelul fiecărei localități, pentru stabilirea scenariului de funcționare.

(3) Scenariul de functionare al unității/instituției de învățământ, pe parcursul anului școlar/universitar, se va actualiza în funcție de situația epidemiologică, prin raportare la prevederile art. 3, cu excepția situației în care localitatea intră în carantină.

Din coroborarea acestor texte normative rezulta că, în baza principiului autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior pot hotărî asupra unor măsuri privind prevenirea răspândirii infecției cu virusul SARS-CoV-2, dar numai cu respectarea prevederilor legale aplicabile și având la bază, în orice caz, situația epidemiologică de la nivelul localității comunicată de către Direcția de Sănătate Publică.

În România vaccinarea nu este obligatorie, nefiind adoptată o lege în acest sens, iar pe de altă parte, deși vaccinarea poate contribui la creșterea imunității persoanelor vaccinate, nu reprezintă o garanție, și nici testul RT-PCR de altfel, că persoanele respective nu sunt purtătoare ale virusului SARS CoV2.

Măsurile dispuse de către Senatul Universității prin hotărârea contestată nu reprezintă o transpunere a normelor legale, ci se substituie acestora, or actul administrativ de aplicare a legii nu poate deroga, nu se poate substitui și nici adăuga la lege.

Curtea Constituțională, în soluționarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a subliniat în considerentele Deciziei nr. 457/2020 că, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi fundamentale poate fi restrâns numai prin lege și cu respectarea condițiilor prevăzute de același text constituțional. În contextul situației de criză generate de pandemia de COVID-19, numai Parlamentul, prin lege, poate proceda la adoptarea unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor la viață, integritate fizică și psihica.

Prin urmare, Tribunalul constată că dispozițiile criticate de către reclamant sunt lipsite de fundament legal și nu sunt justificate în mod obiectiv, motiv pentru care se impun a fi anulate.

În ce privește daunele morale în cuantum de 20.000 lei solicitate de către reclamant, acestea sunt apreciate de regulă ca reprezentând compensații pentru atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității.

Or, aceste elemente ale răspunderii civile delictuale nu au fost dovedite în cauza dedusă judecății, prin urmare cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor morale se va respinge ca neîntemeiată, apreciind că recunoașterea și sancționarea nelegalității actului administrativ contestat constituie o reparație morală suficientă, adecvata în raport cu circumstanțele speței.

Cu privire la cererea de suspendare, conform prevederilor art. 14 alin.(1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în conditiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătamată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond, iar potrivit art. 15 alin. (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.

În cauză, condiția cazului bine justificat este îndeplinită, în contextul în care criticile de nelegalitate prezentate de către reclamant cu privire la dispozițiile contestate au fost apreciate ca întemeiate.

Condiția pagubei iminente este, de asemenea, îndeplinită. Deși la prima vedere dispozițiile art. 2 din Hotărârea Senatului nr. 29/22.04.2021 oferă studentului modalități alternative pentru a face dovada că nu reprezintă un pericol pentru sănătatea celorlalți, totuși, nefiind reglementate într-o manieră clară, previzibilă, care să permită înțelegerea procedurii de urmat (nu se menționează dacă testul este solicitat o singură data, la cazare, sau de fiecare dată după vacanta sau, eventual, după redeschiderea clădirii intrate în carantină ori dacă este asigurat gratuit, prin returnarea cheltuielilor suportate), dovada prezentării unui test negativ RT-PCR se transformă într-o povară economică pentru student, care se vede constrâns indirect, în acest mod, să se vaccineze.

Pentru aceste motive, tribunalul, respingând excepțiile invocate de către pârâtă, urmează să admită acțiunea formulată, să anuleze art. 2 lit. a) și b) din Hotărârea nr. 29 din 22 aprilie 2021 adoptată de Senatul Universității Ștefan cel Mare din Suceava și să suspende, în ce-l privește pe reclamant, executarea acelorași dispoziții până la soluționarea definitivă a cauzei.

Având în vedere că reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru, respectiv sub forma acordării asistenței juridice prin avocat, față de soluția pronunțată și în baza disp. art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 potrivit cărora Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume, va obliga pârâta să plătească statului suma de 1010 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, din care 70 lei taxe de procedura și 940 lei onorariu avocat”, se arată în motivarea judecătorilor de la Tribunalul Suceava.

Adauga comentariu