Curtea de Conturi a României consideră că fostul manager al Spitalului Județean Suceava este vinovat pentru apariția focarului de coronavirus în unitatea spitalicească

Conform raportului Curții de Conturi a României, realizat la solicitarea Parlamentului României pentru verificarea modul în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgență, reiese faptul că, fostul manager al Spitalului Județean Suceava ar fi principalul responsabili de apariția focarului COVID-19 în unitatea spitalicească.

 „Un exemplu relevant pentru neadaptarea sistemului de control intern managerial contextului excepțional generat de situația de urgență este cel al Spitalului Județean de Urgență <Sfântul Ioan cel Nou> Suceava, la nivelul căruia nu au fost luate măsuri specifice ce trebuiau implementate, având în vedere legislația specifică adoptată la nivel național, astfel încât să se preîntâmpine și să se corecteze eventuale erori în modul de gestionare a resurselor umane, materiale și financiare, din care menționăm în principal:

  • contaminarea masivă a personalului medical și administrativ a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, ce a condus la transformarea de facto a unității sanitare în spital suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2;
  • criza managerială de la nivelul unității sanitare, conducerile manageriale civile ale spitalului numite anterior declanșării epidemiei precum și în timpul stării de urgență nu au reacționat suficient de rapid și eficient față de criza sanitară, în alertarea și antrenarea personalului medical pentru a face față epidemiei, astfel încât la data de 04.04.2020 o echipă militară a realizat misiunea de preluare a conducerii Spitalului Județean de Urgență <Sfântul Ioan cel Nou> Suceava”, a arătat Curtea de Conturi.

În urma verificărilor s-a mai stabilit și faptul că închiderea unor secții ale spitalului sucevean s-ar datora de asemenea managementului respectiv.

 „Lipsa unor proceduri prestabilite aferente situațiilor de epidemie, a măsurilor urgente care s-au luat în vederea reducerii riscului de infectare a condus la închiderea activității unor secții specializate, cu consecințe și asupra tratării pacienților bolnavi cronici (non-COVID) sau alte stadii, atât în ceea ce privește starea de sănătate, cât și costurile ulterioare de tratament ale acestora”, a mai transmis Curtea de Conturi.

Întregul raport al Curții de Conturi îl puteți vedea dând click AICI.


Adauga comentariu