FOTO Cum au fost inventate două case memoriale în județul Suceava. Creangă și Eminescu au fost „mutați” în două imobile în care nu au călcat niciodată

În județul Suceava există două case memoriale false. Una dintre ele se găsește în municipiul Fălticeni și se spune că în ea ar fi locuit scriitorul Ion Creangă, iar cea de-a doua se află în localitatea Călinești – Cuparencu, comuna Șerbăuți, loc în care se presupune că și-ar fi petrecut o bună bucată din copilărie marele poet Mihai Eminescu.

Această situație de-a dreptul bizară a fost descoperită după ce o femeie din Fălticeni a oferit spre vânzare Consiliului Județean Suceava o locuință. Fălticeneanca a explicat că în imobilul respectiv ar fi locuit Ion Creangă în perioada în care acesta învăța la Școala de Catiheți din Fălticeni. În plus, în interiorul casei s-ar afla mai multe cărți și obiecte ce ar fi aparținut familiei la care Ion Creangă a locuit în gazdă.

Femeia a cerut în schimbul casei suma de 300.000 de euro însă a fost refuzată. Ea a mai încercat să vândă imobilul și către Ministerul Culturii și Primăriei Fălticeni, dar și aceste instituții au refuzat tranzacția.

„Documentele actuale nu atestă că această casă este din 1854 – 1855, când Creangă a făcut şcoala la Fălticeni. Locuinţa are o placă memorială pe ea, pe care scrie «Aici este locul în care a fost casa în care a stat Ion Creangă». S-a solicitat o valoare de 400.000 euro pentru comercializare, apoi 300.000 euro. Pentru Consiliul Judeţean nu se justifică nici locuinţa, nici valoarea ei solicitată“, a explicat profesorul Radu Pentiuc.

Conform profesorului Radu Pentiuc, casa memorială a lui Ion Creangă din Fălticeni are în structură cărămizi tip BCA, care ar proveni după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Fostul primar al municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, a arătat și el că imobilul în care se presupune că ar fi locuit, la un moment dat, Ion Creangă, nu ar fi existat la mijlocul secolului al XIX-lea. Fostul edil din Fălticeni mai susține că plăcuța prin care se precizează că scriitorul ar fi locuit în casa respectivă a fost montată fără să aibă la bază vreo cercetare sau un document.

„Adevărul e că această clădire nu a fost contemporană cu anul în care Ion Creangă a fost la şcoala de catiheţi de la Fălticeni. În perioada interbelică, o anumită aripă a unei asociaţii culturale, care avea un alt punct de vedere decât oficialităţile, a pus acea plăcuţă. După aceea, regimurile care au urmat n-au făcut niciun demers s-o dea jos“, a explicat Vasile Tofan, fostul primar din Fălticeni.

„Casa Memorială Eminovici” este o bucătărie de vară din Straja

În satul Călinești Cuparencu din comuna Șerbăuți, chiar în curtea bisericii din localitate, se află „Casa Memorială Eminovici”, despre care autoritățile susțin că nu ar fi aparținut niciodată familiei poetului Mihai Eminescu ci că ar fi fost adusă în sat tocmai din comuna Straja.

„Această casă n-are nici o legătură cu familia lui Mihai Eminescu, dar oamenii n-au de unde să ştie. Noi ne-am chinuit, cu Inspecţia în Construcţii, să dăm jos plăcuţa, însă n-am reuşit. Minţim lumea. A fost adusă o bucătărie de vară de la Straja şi transformată în Casa Memorială Eminovici. Nu este corect ceea ce se întâmplă, să inducem turiştii în eroare, mai ales să păcălim copiii“, a arătat consilierul judeţean Mircea Grozavu.

Administrația județeană a făcut demersurile necesare pentru ca cele două case memoriale să fie descalificate din categoria monumentelor istorice.

Sursa foto: www.radiotop.ro, www.heritage-ua-ro.org

Adauga comentariu