FOTO Cum sunt cinstiți și astăzi liderii comuniști. Statuia spionului sovietic Emil Bodnăraș strălucește falnic în fața căminului cultural din Iaslovăț

Relicvele comunismului încă sunt prezente pe raza județului Suceava. În comuna Iaslovăț, chiar în fața clădirii în care funcționează Poșta, Biblioteca și Căminul Cultural din localitate, se află statuia lui Emil Bodnăraș, fost lider comunist român, general al Armatei Române și spion sovietic.

Emil Bodnăraș s-a născut, la data de 10 februarie 1904, în satul Iaslovăț din Ducatul Bucovinei, care făcea parte la vremea respectivă din Austro – Ungaria, localitate care astăzi se află pe teritoriul administrativ al județului Suceava.

În anul 1930, acesta a intrat în Armata Română, fiind apreciat ca și ofițer. Totuși, caracterul său era unul dubios, colonelul Ioan Rizescu, comandatul regimentului 12 artilerie, reproșându-i lui Bodnăraș „lipsa de tact, bețiile și frecventarea unor persoane lipsite de patriotism”.

În luna februarie a anului 1932, Emil Bodnăraș a dezertat din Armata Română. El a fugit în Uniunea Sovietică, unde a fost pregătit ca agent al serviciilor speciale sovietice. Acesta s-a întors ilegal în România, în cursul anului 1935, desfășurând muncă de spionaj pe teritoriul țării noastre. Bodnăraș a fost prins și condamnat la cinci ani de închisoare. În timp ce se afla în închisoarea de la Doftana, spionul sovietic s-a împrietenit cu Gheorghe Gheorghiu – Dej, devenind și membru al Partidului Comunist Român (PCR).

Emil Bodnăraș a fost eliberat în luna noiembrie a anului 1942 și a reușit să scape de cetățenia sovietică după ce l-a mituit pe comisarul de siguranță cu suma de 8.000 de lei. Ajuns în libertate, el a continuat să desfășoare activități în favoarea facțiunii „naționale” conduse de Gheorghiu – Dej.

În primăvara anului 1944, Bodnăraș, împreună cu Iosif Rangheț și Constantin Pârvulescu l-au capturat pe Ștefan Foriș, secretarul general al PCR, căruia i-au pus pistolul la cap și l-au obligat să-și semneze demisia, punând astfel stăpânire pe conducerea partidului.

„Pe cât de lungă a fost pregătirea, pe atât de rapidă și concentrată a fost acțiunea. În trei ore, măsurile au fost completate. Moștenirea (documentele partidului) ne-a fost predată, iar capul familiei (Foriș), nevasta sa (Victoria Sârbu) și prietenul casei (arhivarul Remus Koffler, asistentul lui Foriș) au fost mutați la un sanatoriu bun (o casă conspirativă sigură). La ora 1 noaptea am depus cheile și toată averea familiei în mâinile bunului nostru prieten cel mai bătrân și cel mai priceput dintre noi cei de aici (Constantin Pârvulescu), astăzi stâlpul principal al familiei”, i-a raportat Emil Bodnăraș lui Gheorghe Gheorghiu – Deja, la data de 16 aprilie 1944.

Trio-ul format din Bodnăraș, Rangheț și Pârvulescu a deținut conducerea PCR până la evadarea lui Gheorghe Gheorghiu – Dej, din luna august a anului 1944. La data de 23 august 1944, Emil Bodnăraș a luat parte la acțiunea desfășurată de Regele Mihai prin care a fost demis guvernul condus de mareșalul Ion Antonescu.

În perioada lui Gheorghiu – Dej, Bodnăraș a fost unul dintre cei mai importanți oameni politici din țara noastră. El a fost însărcinat cu supravegherea serviciilor secrete și cu funcția de șef al Serviciului Secret al Armatei. În această calitate, a deținut rangul de subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri. Ulterior, Bodnăraș avea să dețină alte funcții importante, precum cele de ministru al forțelor armate, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, prim – vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul transporturilor și telecomunicațiilor.

După moartea lui Gheorghiu-Dej la 19 martie 1965, Bodnăraș a fost unul dintre susținătorii lui Nicolae Ceaușescu. Și în perioada lui Ceaușescu, Bodnăraș a făcut parte din elita comunistă, fiind unul dintre cei mai influenți membri din partid.

Emil Bodnăraș a murit la data de 24 ianuarie 1976, la București. Trupul său a fost înmormântat într-o criptă de lângă biserica construită pe banii lui în satul natal Iaslovăț. În perioada 7 septembrie 1976 – 20 mai 1996, comuna Milișăuți din care făcea parte și satul Iaslovăț, a purtat numele de comuna Emil Bodnăraș.

Stafia lui Bodnăraș nu a dispărut din satul său natal. După moartea sa, în fața căminului cultural din Iaslovăț a fost ridicat un bust al fostului lider comunist. Imediat după Revoluția din 1989, mai mulți săteni, în frunte cu preotul din localitate, au dat jos de pe soclu chipul cioplit.

În anul 2003, la propunerea lui Toader Strugari, primarul comunei Iaslovăț de la vremea respectivă, bustul lui Emil Bodnăraș a fost pus la loc pe vechiul amplasament. Mai multe personalități politice și istorice s-au arătat nemulțumite de acest demers, acțiunea fiind catalogată drept una iresponsabilă. Astfel, și în ziua de astăzi, bustul lui Emil Bodnăraș poate fi „admirat”, fiind plasat chiar la strada mare, chiar în centrul comunei Iaslovăț.

„Mă mai întreabă unii şi-alţii de ce nu-l dau jos. Dacă nu eu l-am aşezat acolo, consider că nu am acest drept. Lăsăm să-l judece timpul, istoricii, cu cele bune şi cele rele. Adevărul însă e că a ţinut mult la comuna noastră, oamenii mai în vârstă pot să vă confirme asta”, a declarat Ion Cotoară, actualul primar al comunei Iaslovăț.

Adauga comentariu