FOTO Povestea primului castel din Moldova dotat cu apă curentă și electricitate

La mijlocul anilor 1800, boierul Alexandru Cantacuzino Pașcanu a construit în localitatea Salcea un conac extrem de impunător. Fiind plimbat prin toată Europa, boierul moldovean a dorit ca noul edificiu să fie dotat cu apă curentă și electricitate. În plus, Alexandru Cantacuzino Pașcanu a reușit până la sfârșitul secolului al XIX-lea să asigure iluminatul public în întreaga comunitate din Salcea.

Castelul avea electricitate produsă de o microhidrocentrală, care era amplasată pe pârâul din Salcea. Avea apă curentă, iar instalaţia funcţionează şi în ziua de astăzi.

Scriitorul a vorbit despre castelul de la Salcea în opera sa „Pe urmele răscoalelor”: „Dacă mergi noaptea cu trenul, între Vereşti şi Burdujeni, şi te uiţi pe fereastra vagonului, zăreşti la o oarecare depărtare nişte globuri mari de lumină electrică, asemenea unor stele care sclipesc deasupra unui pustiu. Acolo este Salcea, moşie pe care s-a făcut cea mai frumoasă gospodărie din ţara noastră şi s-ar face şi astăzi, dacă n-ar interveni rătăcirea din anul sângeros 1907”.

Soția boierului Alexandru Cantacuzino Pașcanu, Lucia, era de religie penticostală. Dar chiar și așa, aceasta s-a implicat în ridicarea mai multor biserici ortodoxe în Salcea. Lucia Pașcanu a plătit pentru traducerea Bibliei în limba română din limba greacă și slavonă.

În prezent, castelul de la Salcea este într-o stare avansată de degradare. Proprietarul acestui conac este incert. În anul 2011, familia Sturdza, considerată ultima proprietară a castelului, a scos la vânzare clădirea cu cele circa 10 hectare de teren, sumele vehiculate fiind cuprinse între 800.000 și 1,4 milioane de euro.

Totuși, există un document conform căruia, în anul 2006, Paltin Sturdza ar fi vândut moșia unei femei din județul Tulcea, pe nume Gabriela Rodica Zaharia. Valoarea tranzacției s-a ridicat undeva la suma de 120.000 de euro.

Castelul de la Salcea are o suprafață de 600 de metri pătrați. Acesta era înconjurat de o livadă superbă, care însă ușor ușor a dispărut deoarece nu a mai fost îngrijită. În ultimii ani, în imobilul cu 37 de camere a locuit o angajată a familiei din Tulcea, o anume Geanina Covataru. Femeia avea cinci copii și împreună cu aceștia ocupau șase dintre puținele camere ale conacului ce mai sunt locuibile.

Castelul boieresc de la Salcea are o poveste deosebită și este unic în Moldova. Totuși, clădirea nu face parte din lista monumentelor istorice din județul Suceava. Poate dacă ar fi fost inclus printre clădirile de patrimoniu, conacul ar recăpăta strălucirea din trecut. Legenda legată de acest castel nu mai interesează pe nimeni deși ar putea aduce foarte mulți turiști în Salcea, dacă imobilul ar fi recondiționat.

Castelul de la Salcea a intrat în atenția DNA

În toamna anului 2014, procurorii DNA au cerut aviz pentru arestarea preventivă a fostului deputat Viorel Hrebenciuc. În cererea de arestare preventivă apare şi numele fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor. Procurorii îl acuză de Hrebenciuc de instigare la abuz în serviciu prin faptul că ar fi încercat să-l convingă pe Cătălin Nechifor să cumpere, cu banii Consiliului Judeţean Suceava, un conac şi un teren de zece hectare din oraşul Salcea, care îi aparţin prinţului Paltin Sturdza.

„Prin ordonanţa din data de 25 august 2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi sub aspectul comiterii unei noi infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. constând în aceea că Bengescu Dan Costin, Iacob Sorin Ion, Hrebenciuc Viorel, cu sprijinul lui Olari Aurel, efectuează demersuri pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Nechifor Cătălin Ioan, pentru a-l determina să achiziţioneze din bani publici moşia lui Paltin Gheorghe Sturdza din localitatea Salcea, jud. Suceava, compusă dintr-un teren de aproximativ 10 ha şi un conac. Este de menţionat că imobilele moştenite de către Paltin Gheorghe Sturdza în localitatea Salcea se află în imediata apropiere a Aeroportului <<Ştefan cel Mare>> Suceava, ce este în subordinea Consiliului Judeţean Suceava", arătau procurorii DNA în cererea de arestare a lui Viorel Hrebenciuc.

La data de 9 mai 2018, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Decizia instanţei supreme nu e definitivă.

Adauga comentariu