Gheorghe Flutur vrea să obțină un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava promițând proiecte mărețe pentru suceveni: „Vreau să îmi pun la dispoziție toată experiența, buna – credință, energia pentru județul Suceava”

În perioada campaniei electorale, cotidianul online Ziar de Suceava va încerca să discute cu toți candidații la Consiliul Județean și Primăria Suceava pentru a vedea cu ce ofertă vin pentru suceveni. Serialul nostru continuă cu președintele CJ Suceava Gheorghe Flutur, candidatul PNL pentru un nou mandat de președinte al administrației județene.

Ziar de Suceava: De ce ați ales să continuați să candidați pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Suceava?

Gheorghe Flutur: Am ales pentru a continua mari proiecte începute de mine și pentru a începe altele noi. Am ales pentru că simt că am forța, puterea de convingere, atât aici, cât și la București cât și la Bruxelles să se întâmple ceva bun pentru zona Sucevei. Am ales pentru că eu, în proiectul meu de viață am renunțat la un drum european, să fiu europarlamentar. Puteam acum doi ani să optez la unul din primele 5 – 6 locuri pe lista de europarlamentari ca reprezentant al zonei Moldovei, nu am făcut-o, pentru județul Suceava. Eram în mandat de președinte, am vrut să mă bat pentru proiecte noi și pentru proiecte consistente și am făcut-o. De asemenea, am ales să mă retrag din vârf, de la conducerea Partidului Național Liberal să mă dedic Sucevei, ținând seama de experiența și capacitatea mea de organizare și am ales pentru că simt că se pot face lucruri bune în competiție cu alții. Am putere de convingere, am energie și vreau să pregătesc o generație tânără de politicieni pentru perioada următoare în rândul PNL.

ZdS: Haideți să vorbim un pic despre proiectele pe care le-ați propus pentru mandatul 2016-2020. Un prim proiect a fost creerea de locuri de muncă prin asocierea județelor Suceava și Botoșani.

G.F.: Am făcut o primă asociere, un cluster de bioeconomie care se referă la includerea Consiliului Județean Suceava, Primăriei Suceava, Primăriei Botoșani, dar Consiliul Județean Botoșani nu a vrut la acea dată, Camerele de Comerț Suceava și Botoșani, agenți economici, unități de procesare în industria alimentară și fermieri pentru că Suceava și Botoșaniul au un potențial foarte mare în ceea ce privește industria alimentară. Visul meu este să ieșim pe piața externă cu surplusul de produse și mă refer la carne. Suceava ocupă locul I la carnea de vită în România. Și la oaie potențialul este foarte mare, dar insuficient valorificat. Avem 350.000 de hectare de pășuni și fânețe, eu știu foarte bine aceste lucruri ca fost Ministru al Agriculturii și implicându-mă cu Aeroportul Salcea, în primul rând, cu laboratoare pentru controlul alimentelor să putem organiza exportul. Nu au mers lucrurile așa cum am sperat din mai multe motive. Odată, am cerut Guvernului PSD, în mai multe rânduri, un program pe genetică „Încurajarea crescătorilor de animale în județul Suceava”, pentru că au nevoie de încurajare. Pe de altă parte nu s-a dat drumul la ghidul pentru clustere, clusterul este o asociere între toate formele astea, crescători, procesatori, depozitare și s-au întârziat proiectele europene. Acum am depus un proiect pentru șase laboratoare la Aeroportul Salcea de control alimente, sol, apă, ca să putem ieși pe piața internațională și vreau să organizăm în perioada următoare așa ceva. Avem discuții avansate pe parteneriat public – privat cu un operator aerian să facă un terminal cargo aici și să facă exportul de carne refrigerată din Suceava și Botoșani.

ZdS: Ați avut un proiect legat de asocierea stațiunilor turistice din județul Suceava...

G.F.: Exercițiul financiar următor aduce României 80 de miliarde de euro. Din fericire am fost chemat de Guvern pentru a discuta cum vrem să cheltuim aceste fonduri europene în mod inteligent și avantajos pentru zonă. Ce ne-a dat Dumnezeu nouă, în județul Suceava, în Bucovina? Ne-a dat turism în jurul mănăstirilor și frumusețile naturii, ne-a dat agricultură, în special în partea de creștere a animalelor. Dacă despre partea de zootehnie am vorbit de organizare, pe partea de turism m-am uitat și eu ce au făcut alte țări care au dezvoltat turismul, și atunci am spus așa: „Ca un om să vii să îl ții două săptămâni în județul Suceava, în Bucovina, într-o stațiune, se plictisește să stea într-o pensiune la munte. Trebuie să îi diversific oferta și am mers pe ideea asocierii stațiunilor de interes național, orașe, municipii Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, într-o singură stațiune”. Am cerut Ministrului Fondurilor Europene, acum când negociază pachetul financiar următor să fim eligibili pe un pol de dezvoltare turistică „Bucovina”, o singură stațiune, unde pe bani europeni să băgăm un tren cu material rulant, un tren express Suceava – Vatra Dornei, din două în două ore sau din oră în oră. Turistul vine cu tichet de vacanță se urcă în tren, coboară două zile la Gura Humorului, se duce două – trei zile la Câmpulung Moldovenesc, se duce trei – patru zile la Vatra Dornei la băi, la stațiunea balneară de acolo și atunci ai diversificat lucrurile. E mai mult de atât. Aici am  prins în acest proiect tabăra de la Bucșoaia, unde familiile care vin cu copii să-i poată lăsa, dacă modernizăm, pentru că au depus proiect de modernizare, pentru lecții de canotaj, pentru echitație, pentru lucrări de sculptură în lemn, pentru încondeiat ouă. Îți lași copilul în tabăra de la Bucșoaia și părinții se duc și vizitează mănăstirile din Bucovina sau ce vor dumnealor. Deci este conceptul integrat, salina de la Cacica intră aici, aici intră și hergheliile de cai, cea de la Lucina în primul rând, o să avem în vedere și Rădăuțiul cu treaba asta. Deci această formă de tichet de vacanță, cu el să te poți duce în toate cele trei orașe care au stațiuni să schiezi iarna, să te duci la bazinele de înot pe care îl au, să nu tot stai la coadă la mașini. Dacă traversezi Humorul știți ce dezastru este în momentul de față. Am avut în vedere această asociere la care vor veni și celelalte stațiuni, fie vorbim de Sucevița sau alte stațiuni de interes local.

ZdS: Dezvoltarea proiectul „Bucovina pol de dezvoltare turistică”...

G.F.: Am amintit oarecum asta, dar „Bucovina pol de dezvoltare turistică”, dacă vreți, e ca o compensare în alocarea banilor europeni. Dacă altor zone li se potrivește altceva, de exemplul Iașiul are proiecte pe IT și eu îmi doresc în municipiul Suceava pentru că ai avea forță de muncă pentru IT. Dar noi, în Bucovina avem un specific aparte, turismul. Și atunci, cum altora le dau pentru dezvoltare industrială, pentru închidere minelor pe Valea Jiului, dă-mi ce mi se potrivește mie din banii ăștia europeni și mi se potrivește acest proiect „Pol de dezvoltare turistică”, în care vreau să pun în valoare dincolo de monumentele Unesco, de rezervațiile naturale și științifice pe care le avem, de muzee,  mai mult satul tradițional. Vreau să punem mai multe panorama și peisajul. Nu am vândut suficient de bine peisajul și panorama și în special Bucovina este o zonă a Obcinilor. Urci pe o Obcine și de acolo vezi panorama, cum e Mestecănișul, cum este Obcina Mare, cum este la Palma de exemplu, cât de frumos se vede. Doresc amenajarea unor parcări și a unor locuri panoramă cu lunetă și infrastructura care să te facă să vezi această priveliște cu familia ta, să faci poze și să ai amintiri din Bucovina, astea sunt doar câteva exemple, sunt și multe altele. Unul dintre ele, care este în pregătire, pandemia nu m-a lăsat să îl lansez, este cel legat de satul tradițional bucovinean și de nunta în Bucovina. Adică vreau să atragem tineri care să se căsătorească într-o atmosferă tradițională de epocă într-un sat, la Putna de exemplu, să se cunune la mănăstire și sătenii să poarte toate obiceiurile de nuntă, iar ei să fie cazați cu toată familie din București în pensiunile de lângă Putna.

ZdS: Încheierea  unui parteneriat strategic cu Universitatea din Suceava...

G.F.: Avem parteneriat pe partea de dezvoltare, dar vreau să-l dezvoltăm. Prima direcție pe care vreau să o acționez foarte repede este înființarea Facultății de Medicină. N-avem foarte mulți prieteni în afara Sucevei. Eu știu asta și când ceream bani pentru Spitalul de copii. Toți spuneau: „Este la Iași”. Da, dar de la Cârlibaba până la Iași sunt 300 de kilometri. Eu am nevoie să mă lupt aici, să facem și noi pentru că din păcate la Urgență, din 300 de oameni într-o zi, 100 sunt copii și trebuie să ne îngrijim. Și atunci, Spitalul Județean Suceava trebuie să pună toată logistica la dispoziția Universității. Politica de personal, când aducem medici, că acum le facem 30 de apartamente. În primul rând, pe aceștia trebuie să-i încurajăm să capete și titlul universitar pentru că ai nevoie de așa ceva. Spitalul trebuie să devină o școală unde să facă practică acești studenți. Au și început în câteva domenii, dar e nevoie de mult mai mult decât atât. După aceea, parteneriat cu Universitatea va însemna dezvoltarea parcurilor industriale. Vreau să completez, am uitat să spun că în cluster Universitatea este partenerul principal și noi l-am propus să fie el coordonatorul. Adică din parcul industrial nu trebuie să lipsească Universitatea cu viziunea, cu tineri care termină, cu cercetători care să lucreze în acest parc industrial. Mai mult de atât, îmi doresc foarte mult intensificarea relațiilor cu Cernăuțiul. Și aici, de bază trebuie să fie relația dintre Universitatea de aici și Universitatea de la Cernăuți. Sunt câteva domenii în care vreau să fim mai activi. Dezvoltarea inteligentă, antreprenoriatul acesta și dezvoltarea inteligentă pentru IT. Aici, Primăria va trebui și vrea să-i sprijin și eu, să găsim spații, să încurajăm agenții imobiliari și dezvoltatori care să construiască spații pentru firmele IT. Nu vedeți că s-a dus doar în mall, o firmă să lucreze. Nu avem, e criză de spații. Va trebui să discutăm cu Universitatea și cu Primăria să revedem planul urbanistic al zonei Sucevei, ce vrem să facem, cu centrul nou, cu centrul vechi, ce vrem să facem cu zonele de agrement. A venit Parcul Șipote la Primăria Suceava. Cum vrem să-l accesibilizăm ca să nu agresăm mediul și așa mai departe. Sunt lucruri care trebuie făcute cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

ZdS: Modernizarea drumurilor comunale și județene...

G.F.: În grădina noastră sunt drumurile județene și eu mi-am propus în mandatul care urmează să finalizez tot ce mai înseamnă drumuri județene pentru că în primul mandat am modernizat circa 300 de kilometri de drumuri, în mandatul pe care îl închei acum, încă 300 de kilometri de drumuri. Noi avem circa 1.140 de kilometri de drumuri județene. Mai sunt unele trasee și aș vrea să vă dau câteva exemple. De la Brodina – Valea Brodinei spre Izvoarele Sucevei și spre Cârlibaba pe Bobeica, paralel cu frontiera, un drum turistic fantastic care ar putea fi modernizat și vreau să-l fac pe bani europeni. Mai sunt o serie de drumuri între Suceava – Dolhasca, deja lucrăm la modernizarea acestui drum. Suceava care să lege Moara de Liteni spre Zaharești, unde încă este drum din piatră, nu este asfaltat, dar avem bani europeni. Și mai sunt, de exemplu, drumul de la Mălini, ieșirea spre Crucea Talienilor – drumul lui Nechifor Lipan, ieșirea la Borca, avem bani și acolo am început, suntem în linie dreaptă ca să modernizăm și acest drum și sigur ce ne mai rămâne ca rețeaua de drumuri județene să corespundă destinației de zonă turistică de excelență a județului Suceava.

ZdS: Ce ne puteți spune despre doatarea Spitalului Județean Suceava, modernizarea orășenești și municipale, precum și extinderea rețelei de dispensare sătești?

G.F.: În primul rând, în grădina Consiliului Județean este Spitalul Județean Suceava. O lecție foarte severă a fost pandemia această unde din păcate noi am debutat nu bine și trebuie să învățăm din greșeli. Cu asta încep, o analiză la sânge, ce nu a funcționat. Prima chestiune pe care am propus-o Ministerului Sănătății și Companiei de Investiții este înființarea de urgență a unui spital de boli infecțioase, să separăm, Doamne ferește, dacă mai avem Covid, să nu mai amestecăm cu spitalul nou. Să facem un spital monobloc pentru așa ceva. Apoi, Spitalul de copii de 400 de paturi către Stațiunea de Cercetări Agricole să-l facem pentru că nu avem un spital de copii în județul Suceava. Punerea în funcțiune a centrului de radiologie pentru bolnavii de cancer. Și asta se va întâmpla în această toamnă. Blocurile operatoare – mai avem patru blocuri care sunt aproape finalizate cu ultima tehnologie privind dezinsecția și privind sterilizarea pereților după fiecare operație în parte. Laboratorul de medicină nucleară, în special pentru bolnavii de cancer, ca să poată să vină să-și facă analizele, acele  PET – CT – uri care înseamnă să citească funcționarea celulei umane, să depisteze cancerul din timp. Sunt câteva din priorități. Helioportul – ca să poată deveni un spital SMURD, să acționăm dacă sunt urgențe care depășesc Suceava, să le rezolvăm. Apoi, intrarea în parteneriate cu Germania și Austria pentru operații, în perioada următoare. Aici, noi am mai avut astfel de lucruri și vrem cu clinicile din Augsburg (Germania), de la Bochum (Germania), de la Viena (Austria), de la AKH, să facem parteneriat cu Spitalul Județean Suceava. Într-adevăr voi încuraja rețeaua de dispensare comunale pentru că primarii primesc la început de an fonduri prin Consiliul Județean și îi voi îndemna pe toți să-și facă dispensare medicale, să păstreze, să încurajeze ca medicul să poată să locuiască la țară. Această acțiune trebuie încurajată pentru că prea multă lume vine la Urgență la Suceava, mulți ar putea să rămână la nivel de medic de familie sau la un spital zonal de la Rădăuți, Câmpulung, Vatra Dornei și nu să aglomereze spitalul, care poate deveni uneori prea aglomerat și ineficient dacă nu se opresc unde trebuie. 60% din cei care vin în urgențe ar putea fi rezolvați pe flux la medicul de familie sau la spitalul zonal și să nu ajungă până la județ.

ZdS: Ce lucrări de protecție împotriva inundațiilor ați reușit?

G.F.: Eu vorbesc despre județ. Ele nu sunt în grădina Consiliului Județean, dar la insistențele mele și aici pot să spun că a fost una dintre marile mele supărări și nemulțumiri, în ultimii 6 – 7 ani, aproape nimic nu s-a făcut în îndiguirea zonelor de risc. Există programul european de 45 de milioane de euro pe POIM, programul de infrastructură mare, Bazinul de la Ulma până la Rădăuți pentru regularizarea râului Suceava și afluenților care au creat mari probleme la inundațiile din 2008 și 2010. A întârziat extrem de mult și cred că va intra în linie dreaptă în perioada următoare. Mai există încă un program „Apele Moldovei”, ăla este de circa un miliard de euro, dar pe tot bazinul care cuprinde și județele Neamț și Bacău spre Vrancea, unde râul Moldova și afluenții sunt prevăzuți la regularizare. De asemenea, am cerut fonduri pentru regularizarea râului Suceava, când vine râul Suceava mare crează probleme în zona Ițcani și chiar în aval. Și aici să combinăm indiguirea cu zonele de agrement. Lunca Sucevei trebuie să devină o zonă de agrement unde să vină mulți turiști. Din păcate, astăzi nu oferă așa ceva și eu îmi doresc foarte mult ca să îmbinăm indiguirea cu zonele de agrement care să fie destinate sucevenilor și nu numai.

ZdS: Dotarea școlilor și reducerea decalajului dintre unitățile școlare din mediul rural și cele din mediul urban...

G.F.: Aș vorbi întâi de cele șapte școli speciale care sunt finanțate de Consiliul Județean Suceava. Aceste școli, toate sunt pregătite și dacă vorbim astăzi despre ele, în mod corespunzător, au dotările necesare. Noi am făcut investiții. Avem acum pe fonduri europene modernizarea Grădiniței Speciale de la Fălticeni, a Școlii Speciale „Sfântul Andrei” de la Gura Humorului și a Școlii Speciale „Sfântul Stelian” de la Rădăuți. Toate au fonduri europene accesate. Dacă vorbim de școlile noastre, în primul rând de ale noastre trebuie să avem grijă, dar nu-mi este indiferent ce se întâmplă în celelalte. Nu avem noi nici finanțare, nici atribuții directe, dar acolo unde o Primărie rămâne în blocaj și are nevoie din fondul de rezervă sau de demersuri din partea noastră, am fost și vom rămâne alături. Multe școli s-au deschis cu toalete corespunzătoare în momentul ăsta și pentru că noi, Consiliul Județean, am dat picătura de care aveau nevoie, grosul finanțării vine de la bugetul național sau din fonduri europene și acolo unde am văzut că nu pot să-și facă singuri proiectele, unitățile noastre de proiecte europene de la Consiliul Județean i-au ajutat. Trebuie însă să recunosc că județul Suceava mai are încă multe de făcut în ceea ce privește dotarea corespunzătoare a școlilor. Avem o problemă cu deplasarea elevilor. E nevoie de microbuze școlare în zonele de munte. Nu sunt mulțumit de semnalul de la internet și semnalul la telefoane. Aș spune că o treime din suprafața județului, zona de munte, încă nu e acoperită și am cerut insistent firmelor de telefonie să amplaseze relee pentru că dacă tot ești județ turistic, dacă tot avem cătune izolate, trebuie să aibă acces la telefon și la internet, să poată să folosească tableta copilul și la Costileva, în creierul munților, nu numai în Suceava.

ZdS: Care sunt proiectele propuse pentru viitorul mandat de președinte al Consiliului Județean Suceava?

G.F.: Am proiecte directe pe care cu drag vi le subliniez, care sunt în grădina Consiliului Județean. Și aici dacă vorbim de aeroport, aeroportul nostru, în următoarele săptămâni, dăm în funcțiune al doilea terminal, dublăm numărul de pasageri procesați la circa 700.000 pe an. Pregătim al treilea terminal și aici vorbim inclusiv de terminalul cargo. Am vorbit de spitalul de copii și de spitalul de boli infecțioase. Pasajul între spitalul nou și spitalul vechi, continuăm dotările. Pe drumuri, v-am explicat că avem proiecte depuse acum, din ce îmi amintesc eu, pentru circa 280 de kilometri de drumuri județene să fie modernizate pentru perioada care urmează. Apoi, pe partea culturală, e vorba de Muzeul de Artă de aici din fosta Arhivă din Suceava, din spatele Muzeului de Istorie, Muzeul de Istorie al Minorităților de la Siret, istoria evreilor din Bucovina, Muzeul de Artă Religioasă de la Siret. Avem de asemenea o serie de evenimente mari cum ar fi pentru tineret punerea în valoare a Masivului Rarău, drumul care urcă până pe Rarău, al treilea drum de pe Izvorul Alb, noi îl modernizăm acum, anul viitor în parteneriat cu Primăria Câmpulung vrem să lansăm un mare festival „Stelele Rarăului”, la care tinerii să vină cu corturi și să concerteze formații de muzică pe care le doresc tinerii pe munte, pe platoul Munților Rarău. Sunt convins că va fi o atracție deosebită. Și sigur, foarte foarte multe alte proiecte, inclusiv multe pentru tineret și mă refer aici la atragerea de investitori pe partea IT-ului, multe pentru pensionari, pentru pensionarul activ care să fie util. Uitați-vă, pregătim Sala Unirii, se cheamă Sala Unirii Bucovinei cu Țara, din Palatul Administrativ. Ea va avea 200 de locuri. Acolo vreau să fie o agora de consultare permanentă a sucevenilor cu autoritățile publice locale, transparență.

ZdS: Pe ce echipă de consilieri vă bazați?

G.F.: Mă bazez pe o echipă de consilieri cu multă experiență, foarte buni și din toate zonele județului Suceava. Dacă mă refer la oameni noi, de exemplu pe zona Dornelor, este fostul primar Moraru, dar l-am adus și pe un coleg de-al dumneavoastră de breaslă, Mihai Cioată, un om care vine din mass – media și care este consilier, reprezentant al zonei dornelor. De la Câmpulung avem și reprezentant al fermierilor, domnul Ursescu, și un om de afaceri de asemenea foarte important. Zona Rădăuților avem tineri, Gabriel Harja, tânărul Juravle Marius de la Straja. Avem de aici, profesorul universitar Pentiuc, legătura cu Universitatea, medici – doctorița Andreescu și doctorul Crețeanu, avem tineri precum Alexandru Salup de la noi de la organizația PNL de tineret, dar și Alex Zaharescu. Am încercat să împletesc și i-am rugat să vină cu proiecte, cu inițiative proprii și să lase urme concrete în județul Suceava și ei.

ZdS: Un cuvânt pentru suceveni...

G.F.: În primul rând, vreau să vină la vot sucevenii, să aibă încredere în echipa Partidului Național Liberal, media de vârstă la consilierii județeni este de 45 de ani, deci este o medie tânără. Am îmbinat experiența cu tinerețea și elanul. Să aibă încredere în mine, vreau să îmi pun la dispoziție toată experiența, buna – credință, energia pentru județul Suceava. Să mă judece după faptele mele, ce am făcut în județul Suceava. Am proiecte mari, inclusiv cele două autostrăzi, A7 Siret – Suceava – București și Suceava – Vatra Dornei – Dej – Satu Mare. Sunt proiectele vieții mele care să ne lege Nord – Sud și Est – Vest. Să dea un vot lui Gheorghe Flutur, poziția 2 dreapta sus pe buletinul de vot și am nevoie ca de aer de echipa mea de consilieri, echipa Partidului Național Liberal. Și să voteze primarii și echipele PNL din județul Suceava.

Adauga comentariu