Groapa de gunoi de la Mestecăniș între darea în folosință la începutul anului 2022 și o greșeală de tipărire: „A fost o greșeală reparată de Comisia Economică”

Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș ar putea fi dată în folosință de la începutul anului 2022. Informația a apărut la iveală după ce contractul privind serviciul de salubrizare menajeră al municipiului Câmpulung Moldovenesc a expirat.

Primarul Mihăiță Negură pregătește o nouă licitație pentru ridicarea gunoiului din urbea pe care o conduce, după ce la data de 31 ianuarie 2021 urma să înceteze contractul de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiat între Consiliul Local al municipiului Câmpulung Moldovenesc şi SC Florconstruct SRL Suceava.

Astfel a fost necesar a se asigura continuitatea serviciului public de salubrizare prin organizarea procedurii de licitație în vederea încheierii contractului cu un nou operator. La licitația organizată în perioada mai – iulie 2021 a fost anulată procedura de atribuire în urma sesizării înaintate de firma Diasil Service SRL Suceava. Prin urmare este necesar a se organiza o nouă licitație pentru a fi desemnat un nou operator.

Contractul va avea o durată de 10  ani şi valoarea serviciilor va fi de 15 milioane de lei fără TVA.

Pentru proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Suceava” se va numi un operator unic care va prelua activitatea de colectare și transport deșeuri municipale.

Consilierul local USR PLUS Cristina Piticari a atras atenția asupra faptului că, în forma inițiată, proiectul de hotărâre privind aprobarea actualizării Regulamentului serviciului de salubrizare din municipiul Câmpulung Moldovenesc prevedea ca deșeurile câmpulungenilor să fie duse la depozitul ecologic Pojorâta – Mestecăniș.

„Acest Proiect de Regulament a rămas fără aviz, deoarece nu am fost de acord cu articolul care obligă viitorul operator al serviciilor de salubrizare să transporte începând cu ianuarie 2022 deșeurile generate de locuitorii Câmpulungului din stația de transfer către depozitul de la Pojorâta – Mestecăniș. Nu am fost și nu voi fi de acord ca deșeurile noastre să fie depozitate în groapa din pasul Mestecăniș! Am cerut și nu am primit clarificări suplimentare de la aparatul de specialitate al Primăriei. Ieri, în urma consultării pe care am avut-o cu doi dintre reprezentanții mediului asociativ din domeniul protecției mediului din județul Suceava, am transmis colegilor din Consiliul Local o propunere de modificare a articolului 36, respectiv obligația operatorului de a transporta deșeurile din stația de transfer către depozitul de la Moara, nu Mestecăniș – Pojorâta. Comunitatea locală din Valea Putnei contestă (administrativ și în instanță) acest proiect de peste 13 ani. De curând, în 20 iulie, Tribunalul Suceava a admis și constatat legalitatea şi temeinicia ordonanţei procurorului şef serviciu din cadrul Direcției Naționale Anticorupție nr. 89/II/2/2021 (95/II-2/2021) din 13.05.2021, prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 71/P/2019, în vederea reluării cercetărilor cu privire la existența mai multor infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual în ceea ce privește construcția gropii de gunoi Mestecăniș. Nu este doar profund IMORAL ci și ILEGAL să cerem viitorului operator al serviciilor de salubrizare să transporte (din ianuarie 2022) deșeurile câmpulungenilor (și nu numai) într-un depozit contestat în justiție, proiect asupra căruia au fost reluate cercetările penale. În urma consultării cu mediul asociativ, considerăm că administrația publică locală din Câmpulung Moldovenesc NU trebuie să contribuie la distrugerea ireversibilă a sănătății umane și mediului înconjurător prin depozitarea deșeurilor câmpulungenilor în vârful Mestecăniș. Impactul depozitului asupra comunității locale și turiștilor este unul deosebit de extins, trecând cu mult dincolo de persoanele care locuiesc în zonă. Bucovina constituie una din cele mai frumoase zone turistice a țării, o zonă în care agroturismul, agricultura ecologică și produsele bio reprezintă un motor important al economiei!În calitate de consilier local, vreau să ne asigurăm că acest regulament respectă dreptul bucovinenilor la viață într-un mediu înconjurător curat, protejat, sănătos și echilibrat ecologic. Primăria și Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc nu pot fi complici la otrăvirea localnicilor din Pojorâta, turiștilor și a mediului și distrugerea șanselor locuitorilor să își câștige traiul din agroturism, apicultură și creșterea animalelor”, a arătat consilierul local Cristina Piticari.

Mihăiță Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, a infirmat cele spuse de către consilierul mai sus menționat, acuzând-o pe Cristina Piticari de faptul că nu a înțeles cum stau lucrurile în realitate. Edilul câmpulungean a explicat că el a propus ca gunoiul să fie dus la depozitul de ecologic de la Moara până când cel din Pasul Mestecăniș va fi deschis. Totodată, Negură a mai arătat că s-a ajuns la această confuzie din cauza unei greșeli de tipărire, reparată în urma unui amendament al Comisiei Economice din cadrul Primăriei Câmpulung Moldovenesc.

„Depozitul de deșeuri conform în care se va depozita fracția inutilizabilă (fracția umedă și fracția inutilizabilă rezultată în urma sortării) este situat în localitatea Moara, județul Suceava, componentă a CMID Moara (distanță dus – întors 140 kilometri) până la deschiderea depozitului conform Pojorâta – Mestecăniș (distanță dus – întors 45 kilometri)”, a arătat primarul Mihăiță Negură.

Situația depozitului ecologic de la Pojorâta – Mestecăniș este în continuare una extrem de neclară, neștiindu-se la ora actuală dacă groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș va mai fi deschisă sau nu.

Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, a declarat că, până când procesul avut de CJ Suceava cu cetățenii din Pojorâta nu se va finaliza, groapa de gunoi de la Mestecăniș nu va putea fi dată spre folosință.

Tribunalul Suceava a decis redeschidere urmării penale în dosarul „Mestecăniș”

Amintim că, în urmă cu o lună, judecătorii de la Tribunalul Suceava au decis redeschiderea urmăririi penale în Dosarul Mestecăniș, dosar în care șefi din Consiliul Județean Suceava și alte instituții au fost reclamați pentru multiple infracțiuni cu privire la construirea unei gropi de gunoi în vârful pasului Mestecăniș.

În primăvara acestui an, procurorul de caz din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie a Direcției Naționale Anticorupție a dispus clasarea cauzei. La plângerea Casei de avocatură Plopeanu & Ionescu, procurorul șef al structurii a dispus redeschiderea urmăririi penale, acțiune care trebuia confirmată de instanță.

Dosarul „Mestecăniș” a fost deschis după ce Casa de Avocatură Plopeanu & Ionescu din Cluj Napoca a făcut o plângere penală față de mai multe instituții publice în care sunt aduse acuzații grave cu privire la numeroase ilegalități comise pentru construirea gropii de gunoi. Plângerea a fost depusă la structura centrală a DNA, dosarul fiind declinat anul trecut către DNA Suceava. La câteva luni distanță, după ce procurorii de la Suceava au bătut pasul pe loc, dosarul a fost preluat din nou de procurorii de la București.

Patru instituții publice acuzate de multiple infracțiuni

Conform plângerii înregistrată la DNA, mai multe instituții publice sunt acuzate de infracțiuni de fals intelectual și abuz în serviciu.

Concret, Consiliul Județean Suceava este acuzat că a folosit și prezentat informații false Comisiei Europene. Falsul intelectual ar fi fost folosit pentru obținerea a 7,3 milioane de euro pentru construirea depozitului de deșeuri. CJ Suceava este acuzat că ar fi ascuns opoziția localnicilor față de investiții. În plus, cererea de finanțare ar fi conținut neadevăruri cu privire la îndeplinirea condițiilor legale.

Direcția de Sănătate Publică Suceava este acuzată de fals intelectual. Instituția a emis avizul sanitar care atestă în mod nereal faptul că groapa de gunoi respectă reglementările legale în materie de protecție a sănătății populației, când, în realitate, acesta încalcă mai multe obligații legale și interdicții exprese.

Sucursala regională CFR Iași este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual. Compania a avizat favorabil proiectul deși cascada de evacuare a apelor uzate din respectiva groapă în pârâul Putnișoara era amplasată ilegal, în interiorul zonei de protecție a căii ferate.

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a fost acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual. Instituția a emis un acord de mediu, cu toate că proiectul încălca flagrant obligațiile legale. Fapta ar fi avut drept urmare vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea acestei gropii de gunoi.

Consiliul Județean Suceava, Direcția de Sănătate Publică Suceava și Regionala CFR Iași mai sunt acuzate de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu din cauza faptului că au refuzat comunicarea, în baza legii 544/2001, a unor informații de interes public solicitate.

Scurt istoric al gropii de gunoi din vârful muntelui

Amplasametul pentru groapa de gunoi a fost ales în 2007, atunci când președinte al Consiliului Județean Suceava era Gavril Mârza (PSD). Documentația cu informații false prin care a fost obținută finanțarea din fonduri comunitare a fost înaintată Comisiei Europene în 2011, pe vremea lui Gheorghe Flutur (PDL). Contractul au fost semnat în 2013 de președintele de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor (PSD). Construirea gropii de gunoi a fost finalizată în mandatul trecut al lui Gheorghe Flutur.

Consiliul Județean Suceava a pierdut deja mai multe procese cu localnicii din comuna Pojorâta.

Comentarii

Maria Cojocaru

19.08.2021 15:04

Felicitari doamna Cristina! Va urmaresc activitatea de cateva luni si ma bucur ca ati luat din nou atitudine in consiliul local. Sotul meu a lucrat 20 de ani in primarie si chiar o sa va contactez pentru a va ajuta cu cateva informatii care poate vor fi utile. Nu va lasati intimidata, sunteti o raza de speranta intr-un consiliu si cadru profesional dominat de "barbati" cu reputatie in exploatarea, abuzarea verbala si izolarea profesionala a femeilor. 

Adauga comentariu