Ministerul Culturii, condus de suceveanul Bogdan Gheorghiu, a atribuit județului Suceava mai puțin de 230.000 de lei pentru restaurarea monumentelor istorice. La nivelul țării au fost alocați 9.000.000 de lei prin „Programul Național de Restaurare”

Ministerul Culturii, al cărui ministru este suceveanul Bogdan Gheorghiu, membru PNL, a alocat în acest an 9.000.000 de lei prin „Programul Național de Restaurare” ce privește restaurarea monumentelor istorice din România.

Cei 9.000.000 de lei au fost atribuiți în următorul mod, județelor ale căror monumente istorice ar avea nevoie de restaurare, conform Ministerului Culturii:

  • 253.000 lei – județul Alba
  • 0 lei – județul Argeș
  • 1.000 lei – județul Arad
  • 516.278 lei – București
  • 0 lei – județul Bacău
  • 1.015 lei – județul Bistrița Năsăud
  • 1.000 lei – județul Brăila
  • 1.309.000 lei – județul Botoșani
  • 1.000 lei – județul Brașov
  • 0 lei – județul Cluj
  • 1.000 lei – județul Constanța
  • 0 lei – județul Covasna
  • 0 lei – județul Caraș-Severin
  • 203.000 lei – județul Dâmbovița
  • 2.000 lei – județul Gorj
  • 10.000 de lei – județul Hunedoara
  • 0 lei – județul Harghita
  • 271.000 lei – județul Ialomița
  • 1.000 lei – județul Iași
  • 101.000 lei – județul Mehedinți
  • 0 lei – județul Maramureș
  • 944.736 lei – județul Mureș
  • 507.500 lei – județul Neamț
  • 1.000 lei – județul Prahova
  • 2.000 lei – județul Sibiu
  • 229.855 lei – județul Suceava
  • 1.000 lei – județul Tulcea
  • 3.006.479 lei – județul Timiș
  • 2.000 lei – județul Teleorman
  • 0 lei – județul Vâlcea
  • 1.000 lei – județul Vrancea
  • 1.035.110 lei – județul Vaslui

Ministerul Culturii a considerat că în județul Suceava există cinci obiective care ar trebui restaurate, respectiv: Ansamblul „Curtea Domnească” din municipiul Suceava, Mănăstirea Sucevița, Biserica „Sf. Nicolae” din Bălinești, Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore și Biserica „Sf. Gheorghe” din municipiul Suceava. Pentru aceste cinci obiective cei 229.855 de lei au fost atribuiți în următorul mod:

  • 0 lei – Ansamblul „Curtea Domnească” din Suceava (unde s-ar continua lucrările privind proiectul de consolidare-restaurare)
  • 33.498 lei – Mănăstirea Sucevița (unde s-ar continua lucrările privind conservarea – restaurarea picturii murale din interor și exterior)
  • 195.357 lei – Biserica „Sf. Nicolae” din Bălinești (unde s-ar continua lucrările de conservare – restaurare a picturii murale din interior și exterior)
  • 1.000 lei – Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore (unde s-ar continua lucrările la proiectul de consolidare – restaurare și cele de conservare – restaurare a componentelor artistice)
  • 0 lei – Biserica „Sf. Gheorghe” din Suceava (unde s-ar continua lucrările de conservare – restaurare a componentelor artistice)

Cei 229.855 de lei atribuiți de Ministerul Culturii, condus de suceveanul Bogdan Gheorghiu, pentru restaurarea monumentelor istorice din județul Suceava, reprezintă circa 3,9% din totalul de 9.000.000 de lei atribuiți tuturor județelor din țară.

Menționăm faptul că, în anul 2012, când ministrul culturii era politicianul român de etnie maghiară Kelemen Hunor, membru UDMR, la nivelul țării au fost atribuiți 55.000.000 de lei pentru restaurarea monumentelor istorice. Atunci, Ministerul Culturii a atribuit județului Suceava 2.990.299,02 lei pentru lucrările de restaurare a 20 de monumente istorice din județ.

În 2012, din cele 20 de monumente istorice la care ar fi trebuit să se efectueze lucrări de restaurare, doar trei dintre acestea au primit de la Ministerul Culturii 0 lei, respectiv Biserica „Adormirea Maicii Domnului”  și Sf. Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Baia și Curțile Domnești din Suceava.      

Cei 2.990.299,02 de lei atribuți de Ministerul Culturii, condus de maghiarul Kelemen Hunor, pentru restaurarea monumentelor istorice din județul Suceava, reprezintă circa 1,8% din totalul de 55.000.00 de lei atribuiți tuturor județelor din țară.

„Ultima restaurare serioasă s-a făcut în 1802 – 1804. (...) Eu am propus în 1986 să restaurăm măcar interiorul și mi-au respins-o și au venit după 20 de ani, în 2006. (...) Dacă nu, mă duc la ambasada Rusiei cu memoriu pentru Putin, pentru că țarul Rusiei a fost cuscru cu Ștefan cel Mare”, a spus pentru Observator preotul Dumitru Valenciuc, de la Biserica de la Volovăț, ce a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare.

„Tot timpul au fost bani puțini pentru monumente. De aceea cred că și la noi a durat foarte mult lucrările de restaurare. Noi normal, demersurile le-am început în 2003 ca să prindem anul lui Ștefan”, a spus pentru Observator preotul Adrian Ciceo, de la Biserica de la Reuseni, construită de domnitorul Ștefan cel Mare.  

„În lipsa fondurilor, biserica (n.r. – Biserica de la Reuseni) nu a fost ușor lăsată în umbră și timp de aproape 18 ani biserica nu a beneficiat de fonduri, decât în mică măsură”, a spus arhitectul Viorel Blănaru, reprezentant de la Direcția de Cultură Suceava, pentru Observator.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE RESTAURARE 2012 (KELEMEN HUNOR)

PROGRAMUL DE RESTAURARE NAȚIONALĂ 2020 (BOGDAN GHEORGHIU)

 

Adauga comentariu