Pensiile, cartoful fierbinte al guvernanţilor

Cu chiu cu vai Guvernul României a depus la Comisia Europeană Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR, pentru accesarea până în 2026 a celor 29,2 miliarde de euro puse în joc, bani ce vor veni dacă vor fi realizate mai multe reforme asumate de oficialii români.

Documentul este destul de stufos, are 1350 de pagini, vizează mai multe domenii, însă în cele ce urmează mi-am propus să dau doar câteva detalii şi să punctez câteva idei despre una dintre reformele importante, cea a sistemului de pensii, inclusă de actualul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea în categoria celor “care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă”.

Dacă suntem corecţi, trebuie să recunoaştem că asta cam aşa e. Politicienii noştri nu au ştiut sau n-au vrut decât să creeze caste privilegiate, inechităţi cât casa cu pensii între 100 de lei şi 70.000 de lei pe lună, şi un sistem dezechilibrat în care în fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii, cum ar fi 2,5 miliarde lei în 2019 şi 12,4 miliarde lei în 2020.

Ce promit guvernanţii noştri prin PNRR: “Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari.” Doamne, ajută-le!

Alte prevederi importante, care ar urma să facă parte dintr-o lege care ar trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2022, sunt egalizarea vârstei de pensionare între genuri la 65 de ani, măsuri pentru stimularea rămânerii voluntare în activitate  până la 70 de ani, creşterea contribuţiei obligatorii pentru Pilonul II, care este în prezent de 3,75%.

Guvernanţii îşi propun de asemenea o chestiune de minim bun simţ, creşterea pensiillor pentru cei cărora unele venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei. Recalcularea pensiilor este o necesitate, mai spun autorităţile, care dau şi nişte cifre care vorbesc de la sine despre inechitățile din sistem: mulți pensionari s-au adresat instanțelor de judecată pentru că la muncă / contribuție similare au pensii diferite - peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aproximativ 42 de milioane de lei.

În prezent se află pe rol aproximativ 22.000 de dosare. Se estimează că, în caz de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aproximativ 50.000 de litigii.

În noua lege, stagiul minim de cotizare va fi de 15 ani, iar stagiul complet va fi de 35 de ani. Alte prevederi importante se referă la pensionarea anticipată. „Se are în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puțin 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. Acest tip de pensie este reglementat și de legislația europeană.(...)

Se va avea în vedere renunțarea la indicele de corecție, care a contribuit la adâncirea inechităților din sistem, iar perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creșterea copiilor, vor fi păstrate și valorificate la calculul pensiilor de limită de vârstă și invaliditate.”

Închei acest articol cu un citat binevenit pe tema în discuţie, dintr-o declaraţie a economistului Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal, citat de digi24.ro: „Nu știu care e soluția la noi. Cred că trebuie explicat foarte clar: contributivitatea este cel mai corect principiu posibil. Dacă există un raționament pentru care anumite categorii sociale, dar bine definite și limitate, le păstrăm într-un sistem special care să însemne o pensionare mai rapidă – dar nu la 45 de ani, că e o aberație – cu 5 ani mai devreme, nu cu 20. Nu poate fi atât de dezechilibrat tratamentul, pe unul îl pensionezi la 65 și pe altul la 40 și-i dau și pensie mai mare, deși nu a avut decât o contribuție mică.”

Anticipez o perioadă de mari frământări politice în anii ce urmează la dezbaterea acestui proiect şi o bătălie dură la CCR, pentru că acei judecători vor avea tot interesul să-şi apere actualele pensii speciale. Asta dacă nu cumva iniţiatorii nu vor renunţa la proiect încă înainte ca acesta să ajungă la vot în parlament.

Adauga comentariu