Suceava este printre puținele județe în care numărul tinerilor este mai mare decât al bătrânilor. În 37 de județe din România situația este inversă

Doi cercetători de la Universitatea din București arată faptul că în 37 din cele 42 de județe, bătrânii sunt mai mulți decât tinerii.

Aceștia au calculat „Dinamica indicelui de îmbătrânire demografică”(câți bătrâni peste 65 de ani avem la 100 de tineri sub 14 ani) în intervalul 1992-2022 și și-au prezentat public concluziile într-un articol în cotidianul Libertatea.

La nivel național, valoarea indicelui de îmbătrânire demografică era în anul 1992 de 47,7, ajungând în anul 2007 să fie de 93,4, iar în prezent, de 120.

Cine sunt cei doi autori ai cercetării:

  • George Secăreanu – asistent universitatar la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea „Ovidius” din Constanța și cercetător la Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (Universitatea din București).
  • Aurelian Giugăl – lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Are doctorat în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească și licență în Geografie

„Privind cartograma de mai jos observăm situația deficitară la zi și conștientizăm faptul că încă nu s-au pensionat ceea ce peiorativ au fost denominați drept„decrețeii”, generația cea mai numeroasă. Când ei se vor pensiona, situația va fi și mai rea, mult mai rea”, spun cercetătorii.

Indicele de îmbătrânire demografică la nivelul României în anul 2022 (la 100 de persoane tinere) Sursa: Date INSSE prelucrate de către autori

Dacă în 1992 nu aveam niciun județ a cărui valoare să fie peste 100, astăzi, la 30 de ani de atunci, se disting doar cinci județe cu valori sub 100, respectiv Ilfov (74,5), Iași (80,7), Suceava (84,2), Vaslui (89,1) și Bistrița-Năsăud (95,7). Valorile sunt explicate prin poziția periurbană pe care județul Ilfov o are față de Capitală (și avantajele aferente), în timp ce o parte din județele din zona Moldovei au prezentat o tendință a curentului populaționist. 

Acesta a fost dezvoltat de către Jacques Bodin, care afirmă faptul că „nu există bogăție mai mare decât oamenii”, totodată acest curent are legătură cu comportamentul unor instituții religioase, neoprotestante, atât de prezente în zona județului Suceava (singurul județ în care votul la referendumul pentru familia tradițională a depășit pragul de 30%). 

Pe de altă parte, cele mai mari valori le întâlnim în județele: Teleorman (188), Vâlcea (184,5), Brăila (165,9), Caraș-Severin (161,5) și Olt (156). Nu putem să nu observăm că problemele s-au acutizat, iar ecartul dintre județe s-a mărit. 

Dacă în 2007, diferența dintre cea mai mare valoare și cea mai mică valoare era de 78,3, în 2022, aceasta a ajuns la 113,5. Totuși, pentru prima dată, un județ înregistrează o scădere față de analiza precedentă. Astfel, la nivelul județului Ilfov avem o scădere cu 31,8% a ponderii indicatorului de îmbătrânire demografică. 

În rest avem de-a face cu creșteri ale indicatorului, acesta oscilând între 4,5% în județul Giurgiu, urmat de Municipiul București cu 11%, Cluj 12,1% și Suceava 14,4%. În timp ce, în antiteză, avem județele Vâlcea cu 77,6%, Caraș-Severin cu 64%, Gorj cu 62,3%, Hunedoara cu 60,5% și Tulcea cu 60%.

sursa material: libertatea.ro

Adauga comentariu