Trei afaceriști au fost trimiși în judecată după ce au păgubit statul cu peste 800.000 de lei. Unul dintre ei s-a dat maghiar pentru a-și deschide o societate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a trei inculpaţi.

Inculpatul A a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale, fals privind identitatea în formă continuată (48 acte materiale), participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Inculpatul B a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, iar inculpatul C a fost trimis în judecată tot pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împreună cu poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Anchetatorii au stabilit că la data de 7 noiembrie 2014, inculpatul A, cetăţean român provenind din partea de vest a ţării, a falsificat un paşaport şi două cărţi de identitate pe numele unui cetăţean maghiar, aplicând pe aceste acte fotografia sa.

Actele de identitate au fost create pentru a fi utilizate în activitatea infracţională, respectiv pentru înfiinţarea unui agent economic, care urma a fi folosit ca furnizor de documente contabile false, în scopul prejudicierii bugetului consolidat al statului.

La data de 7 noiembrie 2014 inculpatul A, prezentându-se sub identitatea cetăţeanului maghiar, s-a deplasat în municipiul Suceava unde a efectuat demersuri pentru înfiinţarea societăţii comerciale X, în care să aibă calitatea de asociat unic şi administrator.

În acest scop, inculpatul A, sub identitatea cetăţeanului maghiar, a completat cu numele cetăţeanului maghiar toate înscrisurile necesare înfiinţării societăţii, pe care le-a folosit la un cabinet de avocat care i-a acordat consultanţă, la biroul unui notar public, la Oficiul Registrului Comerţului Suceava şi la unităţi bancare din judeţul Suceava, unde pe numele societăţii X a deschis conturi.

De asemenea, inculpatul A, prezentându-se sub aceeaşi identitate a cetăţeanului maghiar, a încheiat şi prelungit contracte de comodat pentru sediul societăţii comerciale, în municipiul Suceava, sediu cu caracter fictiv, nefiind desfăşurate la acest sediu nici un fel de activităţi comerciale.

Pentru a obţine venituri, prin intermediul societăţii înfiinţate, în perioada 7 noiembrie 2014 – 25 august 2015, în calitate de administrator al societăţii X, la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul A a emis în fals 16 facturi fiscale către societatea Y, de pe raza judeţului Suceava (administrată de inculpatul B), prin care a simulat livrări de bunuri, în scopul obţinerii de către societatea Y de avantaje fiscale necuvenite, înlesnind în acest mod obţinerea acestora. Astfel, societatea Y a înregistrat în evidenţa contabilă facturile fiscale fictive emise de societatea X, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 687.718 de lei, constând în impozit pe profit şi TVA.

În aceeaşi modalitate, tot în calitate de administrator al societăţii X, în perioada 7 noiembrie 2014 – 31 decembrie 2015, inculpatul A, la diferite la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a emis în fals două facturi fiscale către o altă societate de pe raza judeţului Suceava, societatea Z (administrată de inculpatul C), prin care a simulat livrări de bunuri, în scopul obţinerii de către societatea Z de avantaje fiscale necuvenite, înlesnind în acest mod obţinerea acestora. Astfel, societatea Z a înregistrat în evidenţa contabilă facturile fiscale fictive emise de societatea X, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 126.480 de lei, constând în TVA.

Pentru a crea impresia că tranzacţiile efectuate de societatea X cu societăţile Y şi Z sunt reale, contravaloarea acestor facturi a fost achitată de către beneficiarii facturilor prin virament bancar, însă sumele au fost retrase de către inculpatul A de fiecare dată în ziua efectuării plăţii şi nu au fost folosite pentru o eventuală activitate economică a societăţii X.

În toată activitatea prezentată anterior, inculpatul A a folosit permanent identitatea cetăţeanului maghiar, cu care a figurat în calitate de administrator al societăţii X, identitatea sa reală fiind descoperită de către organele de urmărire penală în cadrul prezentei cauze.

Având în vedere materialul probatoriu administrat în cauză, faţă de inculpatul A s-au efectuat cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală având în vedere că s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare sau fiscale privind societatea X prin declararea sediului fictiv al societăţii. De asemenea, s-a reţinut în sarcina inculpatului A complicitate la două infracţiuni de evaziune fiscală, ambele în formă continuată, constând în activitatea de înlesnire a înregistrării în evidenţele contabile ale societăţilor Y şi Z de operaţiuni comerciale fictive, în baza celor 18 facturi fiscale emise de societatea X (în sarcina inculpaţilor B şi C s-a reţinut săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscală, constând în înregistrarea de operaţiuni economice fictive în evidenţele contabile).

De asemenea, faţă de inculpatul A s-au efectuat cercetări pentru 3 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, constând în falsificarea actelor de identitate maghiare (cu identitatea cetăţeanului maghiar); pentru infracţiunea de fals privind identitatea în formă continuată (48 de acte materiale), constând în aceea că inculpatului s-a prezentat sub identitatea cetăţeanului maghiar în mod repetat în faţa funcţionarilor publici de la biroul notarului public şi de la unităţi bancare, folosind în mod fraudulos actele de identitate maghiare falsificate; participaţie improprie la 4 infracţiuni de fals intelectual în formă continuată (6 acte materiale, 30 de acte materiale, 25 de acte materiale, respectiv 2 acte materiale), constând în aceea că inculpatul a determinat cu intenţie atestarea în fals în acte întocmite de funcţionari publici (de la unităţi bancare şi de la notarul public) a identităţii frauduloase a cetăţeanului maghiar; infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (101 acte materiale), constând în aceea că inculpatul, folosind în mod fraudulos identitatea cetăţeanului maghiar, a întocmit sau a semnat 101 înscrisuri folosite sau încredinţate spre a fi folosite (la notarul public, la cabinetul de avocat care a acordat consultanţă, la Oficiul Registrului Comerţului Suceava, la unităţi bancare), în legătură cu pretinsa activitate economică desfăşurată de societatea X.

Potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Din materialul probatoriu administrat în cauză reiese că prejudiciul total cauzat bugetului de stat este în cuantum de 814.198 lei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 249 alin. 1 Cod de procedură penală, procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

În consecinţă, în cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului cu privire la bunuri imobile şi mobile aparţinând inculpaţilor A şi C şi părţii responsabile civilmente (societatea comercială Y), măsurile asigurătorii fiind aplicate asupra unor bunuri mobile şi imobile în valoare totală de aproximativ 260.000 de lei. 

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Suceava.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Adauga comentariu