VIDEO FOTO Copacii au pus stăpânire pe zidurile Cetății de Scaun a Sucevei: „Niciodată, din câte știu eu sau din câte am trăit eu, aici în zona asta, nu am văzut o asemenea vegetație pe aceste ziduri”

Zidurile Cetății de Scaun a Sucevei s-au umplut de copaci și arbuști. Aceștia cresc nestingheriție pe zidurile monumentului istoric punând în pericol zidăria. Autoritățile încă nu au găsit o soluție pentru a stopa fenomenul, deși problema este una veche. De ani de zile, nimeni nu s-a mai atins de acești copăcei, astfel că vegetația s-a întețit și pune stăpânire ușor – ușor pe zidurile cetății care nu a fost cucerită niciodată de turci.

„Știți, aici unde suntem acuma, unde pășim acuma, eu am pășit prima dată acum vreo peste 60 de ani, poate chiar aproape 65. Jos, în valea cetății, am crescut. Pentru mine, aceste ziduri sunt existența mea și poate de asta este această dorință a mea de a se întâmpla ceva aici, la cetate. Este dorința mea de a se face ceva pentru ceea ce se vede în spatele meu. Niciodată, din câte știu eu sau din câte am trăit eu, aici în zona asta, nu am văzut o asemenea vegetație pe aceste ziduri. Este cumplit. Această vegetație s-a întețit și a crescut în ani de zile. Ați văzut goluri întregi în zidărie. Sunt goluri imense, care în acest moment nu știu, sincer să vă spun, trebuie studiat, cum s-ar putea completa, pe de-o parte, cum s-ar putea face ca acei arbori să fie extrași, iar rădăcinile lor să nu mai rămână în zid pentru că acolo, în zid, rădăcinile respective distrug în continuare. La un moment dat, acolo va ploua, se va infiltra apa. Când se va infiltra această apă, va veni iarna și va îngheța. Știți foarte bine că prin fenomenul îngheț – dezgheț, apa își mărește volumul de la an la an, astfel încât în câțiva ani, în doi, trei ani, se vor fisura, se va rupe zidăria respectivă și atunci vor cădea suprafețe imense de zidăria. Consiliul Județean trebuie să aibă, în poziție de plan, să aibă în bugetul anual bani pentru această restaurare, pentru conservarea zidurilor cetății. În această fază, într-adevăr, lucrurile sunt complicate. Dar atunci când vedeți cum arată zidurile, în clipa în care ai acel mușchi, care poți să-l dai ușor deoparte cu mâna, care este ușor de făcut, atunci trebuie intervenit, în prima fază, în primii unul, doi ani. Apoi, când trec cinci, șase ani și lucrurile evoluează, este din ce în ce mai complicat. Ce se poate face acuma, într-adevăr ce vrea directorul muzeului, într-adevăr studiu de fezabilitate, schelă, lucruri complicate, dar vedeți un lucru, în timp, trebuie avut grijă de această bijuterie pe care o avem în palmă, trebuie avut grijă de această cetate care este a noastră, a tuturor și trebuie să lăsăm moșternire, așa cum spunea și, în apus de soare, Ștefan, urmașilor noștri”, a declarat arhitectul sucevean Viorel Blanaru.

Directorului Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, cel care coordonează instituția ce se ocupă de administrarea Cetății de Scaun a Sucevei cunoaște problema și spune că a încercat prin mai multe metode să scape de acei copaci, însă deocamdată fără succes.

„O rezolvare a problemei este un proces de restaurare. Este vorba de plombarea zidurilor și chituire. Mai exact, trebuie curățată zona, curățate, scoase rădăcinile din ziduri și evident ulterior, plombat și chituit. Acest lucru nu se poate face decât în urma unor studii și cu o firmă de specialitate. Am văzut că s-a pus problema ca specialiștii laboratorului de restaurare să facă acest lucru, este o glumă proastă. Ar încălca legislația din România și ar însemna dosar penal. Noi am prins anul acesta bani pentru DALI, sigur nu doar zidăria și contraescarpa și pulberăria și sistemul de monitorizare video și podul de acces. Rămâne de văzut, în sfârșit, ca timpi, cât durează toată procedura. În paralel, problema copacilor repet este foarte veche. Acei copaci au rădăcini în ziduri, ei au mai fost tăiați. Spre exemplu, ultima dată au fost tăiați la nivelul anului 2016. În doi ani de zile normal cresc la loc. Ni s-a spus că dacă se pune motorină, ca dacă se pune păcură. Nu, e zonă de pădure și nu au efect. Noi putem curăța zidurile până la nouă metri și o facem permanent, o facem de două ori pe an. Spre exemplu, anul acesta, am făcut-o de două ori până acum. Acei copaci sunt la 13 metri și atunci nu se poate acționa asupra lor decât cu schelă. Am încercat la mijloace mecanice, am discutat cu ISU, au fost la fața locului, nu pot băga în șanț, e foarte moale terenul și este și o rigolă, care încurcă accesul acolo, deci nu pot băga autoscara. Am mai discutat cu o nacelă, care a fost de la Domeniul Public pentru curățarea copacilor din zonă. Din păcate aceeași problemă, nu pot băga mașina. Singura variantă ar rămâne cu alpiniști utilitari. Mă rog, căutăm alpiniști utilitari, am discutat cu câțiva, în sfârșit, au zis că o să vină la fața locului să vadă despre ce este vorba. În anii precedenți, tot așa, au venit, au văzut, au plecat. Nu știu, au ei motivațiile lor. În sfârșit, cert este că repet, în acest moment, noi avem prinși bani să facem studiile și dacă ne ajută Dumnezeu, să eliminăm problema. Problema poate fi eliminată doar plombând, curățând zona, plombând și chituind zidăria acolo”, a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei.

Muzeul Bucovinei are prins în bugetul pe anul acesta fonduri necesare pentru zidăria Cetății de Scaun a Sucevei și speră să rezolve cât mai rapid problema copacilor apăruți în zidurile monumentului istoric ce atrage anual aproape 200.000 de vizitatori.

Cetatea de scaun a lui Ştefan cel Mare este monumentul istoric reprezentativ al Sucevei şi, în acelaşi timp, motiv de fală al locuitorilor oraşului în faţa străinilor. În „pachetul“ de prezentare al simbolului oraşului s-au strecurat, în timp, şi legendele urbane predate din generaţie în generaţie prin viu grai.

Deşi construită în perioada domnitorului Petru I Muşat, apărând prima dată într-un document din 10 februarie 1388, Cetatea Suceava este pomenită în legătură cu numele lui Ştefan cel Mare, în perioada îndelungatei domnii a acestuia fiindu-i construite cele mai importante fortificaţii.

Cercetările arheologice efectuate aici în a doua jumătate a secolului al XX-lea, din dorinţa dictatorilor Ceauşescu de a-l mitiza pe Ştefan cel Mare, au identificat mai multe etape de construcţie a cetăţii. Nu au fost găsite fortificaţii anterioare, rezultând că prima construcţie fortificată datează din epoca domniei lui Petru I Muşat. Datarea construcţiei s-a făcut şi după descoperirea a câtorva zeci de monede de argint, toate emise de monetăria voievodului Petru I Muşat.

14 milioane de euro pentru restaurare

Cetatea de Scaun a Sucevei este şi astăzi unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucovina. Începând cu anul 2006, la cetate are loc cel mai mare festival de artă medievală din Moldova.

În urmă cu câțiva ani s-a aflat în derulare un proiect de restaurare completă a fortificaţiei, care s-a încheiat în cursul anului 2016. Teoretic, la final, cetatea arată exact la fel ca acum 550 de ani. Reconstituirea a vizat refacerea cetăţii din pivniţe şi până la nivelul acoperişului, întocmai după modelul arhitectonic din timpul vieţii domnitorului. Suma alocata pentru acest proiect a fost de 14 milioane de euro, majoritatea proveniţi din fonduri europene.

Adauga comentariu