VIDEO FOTO Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș riscă să devină un dezastru ecologic: „Proiectul gropii de gunoi din vârful muntelui e o aberație, un lung șir de ilegalități și abuzuri, o bombă cu ceas”

Grupul de inițiativă civică locală din Pojorâta a organizat o vizită de informare și documentare la groapa de gunoi construită de către Consiliul Județean Suceava din fonduri europene în Pasul Mestecăniș.

Vizita în teren a fost urmată de dezbaterea cu titlul „Bucovina noastră: despre mediu și turism” cu localnicii din Valea Putnei, Pojorâta, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Moldovița, Iacobeni și Bistrița. La eveniment au participat Aristide Maxim – Samuilă (inginer), Mihai Goțiu (senator și activist civic), Iuliean Horneț (antreprenor și inventator) și Diana Ionescu (avocat), precum și alți antreprenori, activiști civici și membri ai Grupului de inițiativă.

Demersul a fost de natură civică, de informare, și au fost aduse în prim plan opiniile localnicilor, antreprenorilor, activiștilor de mediu, experților în drept și în protecția mediului, și reprezentanților legislativului.

„Încă din 2007 localnicii din satul Valea Putnei, comuna Pojorâta, au fost împotriva construirii gropii de gunoi în vârful unui munte. Știam că ne va afecta gospodăriile și va distruge orice șansă de a ne câștiga traiul din agroturism și creșterea animalelor. Pe lângă afectarea directă a localnicilor, întreg mediul înconjurător va avea de suferit odată cu funcționarea depozitului de gunoi: peisaje unice vor fi cu totul compromise, vegetația - distrusă, animalele sălbatice - puse în pericol. Un întreg ecosistem ar pieri din cauza unei decizii pe cât de absurde, pe atât de înspăimântătoare", a declarat inginerul Aristide Maxim – Samuilă, localnicul din Valea Putnei care a făcut primele sesizări și demersuri legale de oprire a proiectului gropii de gunoi.

În cadrul vizitei de informare și documentare, dar și pe parcursul dezbaterii ulterioare (prima și singura de acest fel de până acum), participanții au discutat despre situația juridică a acestui proiect și despre detaliile tehnice privitoare la elaborarea și implementarea acestuia. Au fost aduse în atenție toate etapele proiectului – de la studiile de fundamentare și impact până la implementarea efectivă.

Participanții au dezbătut și demersurile reprezentanților comunității din zonă, care au acționat în justiție autoritățile județene și locale pentru încălcarea legii în materie de protecție a mediului, a oamenilor și a așezărilor umane, precum și în materie de acces la informațiile de interes public și transparență decizională în administrația publică.

Participanții s-au concentrat și asupra efectelor pe care darea în funcțiune a acestei gropi de gunoi le va avea asupra sănătății oamenilor, animalelor și mediului, precum și asupra activităților economice - inclusiv turistice - din acest areal. Groapa de gunoi se află la câteva sute de metri de primele gospodării ale localnicilor, aproximativ 300 de metri de calea ferată care leagă Moldova de Transilvania și câțiva zeci de metri de drumul național DN17 și european E576.

„Lupta celor care ne opunem unui dezastru ecologic în pasul Mestecăniș trebuie să continue. Informarea localnicilor și publicului larg este esențială. Ei trebuie să știe ce riscuri există pentru gospodăriile lor, să ceară socoteală autorităților, și să se implice civic. În primul rând prin dezbateri și informări corecte, transparente și axate pe identificarea unor soluții. Apoi, pe lângă dezbateri și continuarea luptei în instanță, am început demersurile pentru sesizarea instituțiilor europene, abilitate să se pronunțe în astfel de cazuri. Nu ne vom opri până când depozitul de gunoi din inima Bucovinei nu va fi anulat și înlăturat definitiv”, a menționat deputatul sucevean Daniel Popescu.

Pe parcursul vizitei de documentare și în timpul dezbaterii, a fost semnalată o serie întreagă de nereguli, falsuri și ilegalități, care au fost (și vor fi în continuare) aduse în atenția autorităților naționale și europene competente și care ar trebui să facă imposibilă - de jure și de facto - funcționarea depozitului de deșeuri construit în pasul Mestecăniș.

„De la un capăt la altul, proiectul gropii de gunoi din vârful muntelui e o aberație, un lung șir de ilegalități și abuzuri, o bombă cu ceas la adresa sănătății oamenilor din zonă, la adresa mediului, la adresa dezvoltării zonei. Dincolo de impactul și poluarea asupra localnicilor din apropierea gropii de gunoi, care va fi impactul asupra tuturor alternativelor de dezvoltare a întregii zone? Vă întreb direct: când imaginile cu muntele de gunoi vor face înconjurul României și al Europei: Cine va mai vrea să vină în Bucovina să se relaxeze? Cine va mai cumpăra lapte și produse lactate ale crescătorilor de vaci și ale fabricilor de procesare a laptelui din zonă? Cine va avea încredere să cumpere fructe de pădure și produse din fructe de pădure colectate din zonă? N-am auzit ca vreun primar din zonă, consilier local ori județean sau președintele Consiliului Județean Suceava să fi luat în calcul un astfel de impact. Faptul că simpla asociere  simpla asociere a zonei cu muntele de gunoi și zoaie va băga în faliment sute de afaceri locale din domeniul turismului, zootehniei și a prelucrării laptelui și a cărnii ori al valorificării fructelor de pădure. Cu riscul pierderii a sute și mii de locuri de muncă și surse de venit în aceste domenii”, a declarat senatorul Mihai Goțiu.

Participanții au dezbătut, în final, și soluțiile care ar trebui aplicate pentru remedierea problemelor create până acum și pentru evitarea unui dezastru ecologic în zonă. Totodată, au fost aduse în discuție și exemple de bune practici, care ar trebui avute în vedere odată cu demararea implementării măsurilor de restaurare a situației anterioare deciziei Consiliului Județean Suceava de a amenaja o groapă de gunoi în mijlocul unui areal de patrimoniu natural, cum este pasul Mestecăniș.

Deșeurile nu ar trebui depozitate în vârful muntelui, și nu lângă gospodăriile oamenilor – ele în schimb ar putea fi valorificate, de exemplu, prin piroliză și peletizare. Soluțiile tehnice și moderne de gestionare a deșeurilor au fost puse în vedere și de către Iuliean Horneț, antreprenor și inventator. Acesta a propus o nouă abordare în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și urbane prin conversia biomasei (gunoaie și deșeuri menajere, resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice, agrozootehnice, rumeguș din lemn etc.) compactată și granulată sub formă de peleți (granule curate, non-toxice și nealterabile), în energie termică și electrică ieftină și curată, utilizând echipamente de înaltă performanță.

Adauga comentariu