VIDEO Gardurile supraînălțate de administratorii depozitului ecologic de la Moara nu au împiedicat vântul să împrăștie gunoie ce câmp: „A bătut vântul, asta e”

Din nou, vântul puternic a ridicat probleme mari administratorilor gropii de gunoi din comuna Moara, care este singura platformă ecologică de deșeuri funcțională din județul Suceava. În urma ultimei vijelii, ogoarele și curțile oamenilor au fost din nou invadate de deșeuri din fracția uscată, respectiv pungi și hârtii.

(foto: Depozitul ecologic de la Moara)

Gunoaiele au fost duse de vânt pe terenurile din zonă pe o distanță de mai bine de un kilometru de la platforma ecologică de gunoi.

În ciuda imaginilor surprinse, autoritățile consideră că acest eveniment nu este un dezastru, neavând ce măsuri să ia împotriva vântului.

„N-a făcut niciun dezastru, a bătut vântul, asta e. Vântul bate oriunde. (...) Dacă mergeți astăzi, veți vedea că nu e nicio hârtie, de jur împrejur sunt doar hârtii pe gardul depozitului, depozit ecologic nu-i groapă de gunoi. (...) Astea sunt fenomene atmosferice care se întâmplă o dată la doi ani, cinci ani. (...) S-au strâns toate gunoaiele, nu mai e problemă. (...) În niciun caz acolo nu este un depozit care să genereze probleme de mediu. Dacă vă arăt toate procesele verbale ale Gărzii de Mediu, ale Agenției de Protecție a Mediului, au fost favorabile”, a spus Viorel Seredenciuc, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava.     

În urmă cu o lună, o altă furtună a împrăștiat gunoaie pe aceleași câmpuri. Atunci, administratorii platformei ecologice au ridicat gardurile cu aproximativ patru metri, pentru a nu se mai repeta această poveste. Așadar, ultimul cod galben de vânt a arătat că supraînălțarea respectivelor garduri nu a ajutat cu mare lucru.

În timp ce vântul încă bătea, trei angajați ai unei firme de salubrizare erau pe drumul principal și strângeau gunoaiele blocate în gardurile cetățenilor.

„E a doua oară când se întâmplă treaba asta. Au fost de la Mediu și au spus în felul următor, că nu îi interesează pe ei la Mediu, să telefonăm la gunoi. (...) Nimeni nu vrea să ne dea o mână de ajutor. Suntem un sat cu 50 de case. Nimeni nu vrea să ne dea ajutor. Ne-au îngropat aici cu porcării, cu groapă de gunoi, cu toate ne-au îngropat”, ne-a spus un localnic.

Localnicii par nevoiți să se obișnuiască cu gunoaiele care le bat în geam de fiecare dată când vântul suflă puternic.


În urmă cu o lună de zile, vântul a mai „semănat” hârtii și pungi pe ogoarele din jurul gropii ecologice de gunoi din Moara. Atunci, tot vântul a fost găsit vinovat pentru un proiect fără pic de viziune.

„Au fost rafale foarte puternice de vânt, iar în momentul descărcării, când descărcam din mașini și le manevram le antrena vântul și le împrăștia pe câmp. Ca primă acțiune pe care am demarat-o, am colectat cu 20 de salariați, am încercat cât de cât să menținem zona salubră dar nu s-a reușit din cauza vântului. Următoarea măsură a fost să înălțăm gardul de împrejmuire, cu toate că nu era obligația noastră, îl înălțăm cu încă trei metri”, a declarat în luna ianuarie a anului 2020 Florin Scheuleac, un reprezentant de la platforma ecologică de la Moara.

Conducerea Consiliului Județean Suceava dădea vina doar pe vântul care a bătut cu 70 km/h și părea că nu își dă seama că proiectul a fost gândit din start prost. De când lumea și pământul, în zona respectivă a bătut vântul, nu începând cu data de 23 ianuarie 2020.

„A bătut vântul cu 70 km/h și deșeurile nici nu ajungeau pe rampă. Din mașină când le bascula, le lua vântul și le ducea la gard. Au pus 10 oameni acolo, au adunat tot ce era și gata, s-a terminat, astăzi e curățenie”, a spus în luna ianuarie a anului 2020 Viorel Seredenciuc, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava.

Toate deșeurile din județ ajung la groapa de gunoi de la Moara

În luna mai a anului trecut, depozitul ecologic de la Moara a fost inaugurat oficial, însă încă din start s-a putut observa că gunoiul care urmează să ajungă acolo nu este selectat cum ar trebui. La Moara ar trebuie să fie depozitate doar resturi menajere, însă primul camion ajuns la depozitul ecologic era plin de pet-uri și sticle, semn că gunoiul nu a fost colectat selectiv din start.

„Din calculele noastre, la Moara, pe an vor veni undeva la circa 1.300.000 de tone de deșeuri. Asta înseamnă, pe zi, circa 450 de tone de deșeuri. Din cele 450 de tone, să vă faceți un calcul, aproape 100 de tone vin din municipiul Suceava. Ei selectează pentru că acolo le rămân pet-urile, sticla și trimit doar menajerul la noi”, spunea la vremea respectivă Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.

Chiar dacă Gheorghe Flutur susținea că la groapa de gunoi de la Moara va ajunge doar deșeurile menajere, mașina de gunoi a descărcat zeci de pet-uri, pungi și sticle amestecate cu tot felul de deșeuri. Conform contractului, la respectivul depozit ecologic de la Moara este permisă doar depozitoarea resturilor menajere.

„Avem de lucru mult pentru a sorta corespunzător deșeurile. Se vede cu ochiul liber prea mult plastic aici unde nu trebuia să fie plastic. Să fim realiști. De aceea, rugămintea mea este și către populație și către primării și către operatori, să înceapă procesul de selectare a deșeurilor pentru că altfel facem munți de deșeuri neselectate aici. Nici nu are voie depozitul de la Moara să primească deșeuri neselectate”, a mai completat Flutur.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, le-a cerut firmelor care administrează platforma ecologică de la Moara să sorteze deșeurile deja depozitate și să nu mai primească gunoi nesortat. Groapa de gunoi de la Moara a fost construită cu fonduri europene, valoare proiectului ridicându-se la circa 11 milioane de euro.

Pasul Mestecăniș riscă să fie plin de pungi, pet-uri și hârtii

Dacă vântul a făcut ravagii la Moara, nici nu ne putem imagina în ce hal va arăta Pasul Mestecăniș în cazul în care groapa de gunoi de la Pojorâta va fi dată în funcțiune. Un vânt mai puternic va umple pădurea de pungi, hârtii și pet-uri, distrugând un peisaj de poveste și așa ciuntit de depozitul ecologic.

Amplasametul pentru groapa de gunoi din Pasul Metecăniș a fost ales în 2007, atunci când președinte al Consiliului Județean Suceava era Gavril Mârza (PSD). Documentația cu informații false prin care a fost obținută finanțarea din fonduri comunitare a fost înaintată Comisiei Europene în 2011, pe vremea lui Gheorghe Flutur (PDL). Contractul au fost semnat în 2013 de președintele de atunci al CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechifor (PSD). Construirea gropii de gunoi a fost finalizată în actualul mandat al lui Gheorghe Flutur.

Consiliul Județean Suceava a pierdut deja mai multe procese cu localnicii din comuna Pojorâta, nemulțumiți de amplasarea gropii de gunoi.

Consiliul Județean Suceava a cheltuit până acum 420.000 de lei din banii sucevenilor pentru a angaja o casă de avocatură care să apere în instanță ilegalitățile comise în cadrul proiectului de construirea a gropii de gunoi din Mestecăniș.

Adauga comentariu