VIDEO Pădurea Zamostea – Lunca, arie protejată de interes național, va fi tăiată pentru a se asigura apa potabilă în județul Botoșani: „Nu o să avem un municipiu de 100 și ceva de mii de oameni fără apă că este nu știu ce rățușcă”

Pădurea Zamostea – Lunca este una dintre cele mai frumoase păduri din România. Aceasta este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), fiind situată pe teritoriul comunei Zamostea.

Pădurea respectivă, unde se găsește laleaua pestriță, floare protejată de lege, riscă să fie distrusă din cauza unui baraj pe care Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Siret vrea să realizeze un nou baraj pe râul Siret, între județele Suceava și Botoșani.

În cursul zilelor de marți și miercuri au fost organizate două dezbateri publice la Zamostea și Vârfu Câmpului (județul Botoșani) în vederea obținerii avizului de mediu.

Se pare că Administrația Națională „Apele Române” pur și simplu nu ia în calcul evitarea distrugerii ariei protejate de interes natural, ei băzându-se pe un proiect întocmit în anul 1987 pe care vor să-l finalizeze într-un termen de cinci ani.

Aflând despre faptul că pădurea Zamostea – Lunca urmează să fie distrusă pentru amenajarea unui baraj, reporterii cotidianului online Ziar de Suceava au luat parte la dezbaterea publică organizată la Vârfu Câmpului pentru a înțelege care sunt motivele ce au condus la un asemenea proiect.

Încă de la început, am putut observa faptul că la ședință nu au luat parte doar doi săteni, unul ca simplu spectator, iar cel de-al doilea era mai mult interesat de modul în care va fi expropriat decât de soarta mediului.

„Atingem câteva arii protejate și rezervații naturale”

Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au arătat că proiectul întocmit de comuniști în 1987 trebuie dus la final, după mai bine de 30 de ani, deoarece județul Botoșani riscă să rămână fără apă. Concluzia celor prezenți a fost conturată perfect de către un reprezentant al ISU Botoșani care a spus: „Nici nu o să avem un municipiu de 100 și ceva de mii de oameni fără apă că este nu știu ce rățușcă”.

„E o acumulare de apă. Prin aprobarea noilor indicatori tehnico – economici dorim mărirea volumului, care a fost aprobat în ‘96, de la 7,3 milioane metri cubi la 17 milioane de metri cubi. Principalul rol al acumulării este de alimentare cu apă potabilă și industrială a județului Botoșani. Impactul major este mai mult pe județul Suceava, în care atingem câteva arii protejate și rezervații naturale, dar fiind un proiect început încă din anul 1987, s-au supus anumitor reguli atunci”, a explicat Cosmin Moscalu, responsabil tehnic cu execuția lucrărilor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Afectate de lucrările la noul baraj de pe râul Siret vor fi Situl Natura 2000, Pădurea Zamostea – Lunca și Rezervația Naturală Pădurea Zamostea – Lunca, precum și situl Șaua Bucecii – Dorohoi, în care va debușa un canal din lacul de acumulare.

Noul baraj – de fapt lucrarea este începută de peste trei decenii și apoi abandonată – este situat între barajul de la Rogojești și cel de la Bucecea. Teritoriul unde se dorește amenajarea respectivului baraj este în suprafață de aproape 631 hectare, situate pe raza comunelor sucevene Zamostea și (într-o pondere mai mică) Zvoriștea și a celor botoșănene Cândești și (într-o măsură mai mare) Vârfu Câmpului. Teoretic, lucrarea a fost realizată, la nivelul anilor ‘90, la circa 70%, însă de atunci o serie de aspecte au intervenit și a fost necesară refacerea unui studiu de fezabilitate.

Lucrările de construcții – montaj au fost estimate la circa 166 milioane lei.

Barajul pe malul drept al râului Siret (pe raza comunei sucevene Zamostea) va avea o înălțime de 16,1 m și o lungime de 7,1 km de-a lungul lizierei pădurii de la Lunca și, din câte se pare, va include o mică parte din aceasta.

Menționăm că pe această suprafață (pe care sunt necesare exproprieri) s-a constituit Rezervația Pădurea Zamostea-Lunca și SIT NATURA 2000 – ROSCI 0184 (Pădurea Zamostea-Lunca). În conformitate cu prevederile Legii 46/2008 – Codul silvic cu modificările și completările ulterioare reducerea fondului forestier național este interzisă. Excepție fac obiectivele de interes național, declarate de utilitate publică, în condițiile legii.

Din cele 115 hectare de pădure care vor fi expropriate – mai exact terenul forestier aflat în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva va a fi transferat în administrarea Administrația Națională „Apele Romane”, Administrația Bazinală de Apă Siret – o suprafață de 25,6 hectare este inclusă în rezervația naturală forestieră și botanică Pădurea Zamostea – Lunca iar alte 90 hectare sunt incluse într-un SIT NATURA 2000.

Alte 103 hectare reprezintă albia minoră a râului Siret, situată în domeniul public al statului iar aproape 310 hectare este teren proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, inclusiv ale consiliilor locale care va fi expropriat.

Diferența până la aproape 631 hectare este teren aflat în domeniul public local și în administrarea consiliilor locale, care se va transfera în domeniul public al statului și în administrarea „Apelor Române”.

„Acumularea se suprapune peste teritoriul a trei arii naturale protejate”

În dezbaterea publică s-a precizat că proiectul este necesar pentru a alimenta municipiul Dorohoi și ulterior întregul județ Botoșani cu apă potabilă și industrială.

„Acumularea se suprapune peste teritoriul a trei arii naturale protejate: Situl Natura 2000 Zamostea – Lunca, peste care se suprapune parțial – dig mal drept și cuveta lacului de acumulare; Rezervația Naturală Pădurea Zamostea – Lunca tot la fel, dig mal drept și cuveta lacului; Situl Natura 2000 Dorohoi – Șaua Bucecii, unde se va ocupa o suprafață de către debușarea deviației Jijia – Siret în pârâul Dentievici, o suprafață de circa 1.000 metri pătrați”, a explicat o reprezentantă a Administrației Naționale „Apele Române”.

Cetățenii din comuna Zamostea nu cred că pădurea lor, unică în România ar putea fi distrusă pentru a face loc unui lac de acumulare.

„N-am auzit de așa ceva. Cum să taie? Na, și-așa e tăiată destul”, ne-a spus un localnic.

„Lacul de acumulare este făcut la Zvoriștea, la Vârfu Câmpului. Nu taie pădurea. Nu este adevărat. Acolo e rezervație și nu poate tăia nimeni. Aceia este rezervație de pe vremea lui Ceaușescu. Pentru acea rezervație au făcut pădurarii pușcărie, o tăiat niște copaci pe timpul lui Ceaușescu”, a precizat un alt sătean din Zamostea.

Proiectul ce depășește 150 de milioane de lei urmează să fie finanțat de Guvernul României.

Comentarii

Dora

21.08.2020 13:12

Coruptia ucide si natura! Ce sa le pese lor de rezervatia aceea unica, plasata pe malul Siretului, care ar putea, cu trasee tematice, atrage mii si mii de turisti! Ce sa le peste ca inca un baraj pe Siret ar degrada si mai tare raul, pana jos, la Dunare! Ce sa le pese de legislatia europeana, care interzice strict sa distrugi corpuri de apa si situri Natura 2000! Ei nu vad decat banii care, prin intermediul firmelor care castiga licitatia, ajung la partid.

Adauga comentariu